Hallux valgus sau monturile
Ce este hallux valgus?
Hallux valgus sau monturile reprezinta o tulburare de statica a antepiciorului, care se manifesta prin proeminenta osului de la baza degetului mare al piciorului, numit cap metastarsian. Este o afectiune frecventa la femei, dar este intalnita si la barbati. De obicei este insotita de aparitia unui nod sau a unei umflaturi de culoare rosie, dureroasa sau nedureroasa, in articulatia degetului mare de la picior sau in jurul acesteia.
Cauze care determina aparitia Hallux valgus
Sunt necunoscute cauzele responsabile de aparitia tulburarii, dar cu toate acestea se cunosc factorii favorizanti si factorii de risc.
Factorii favorizanti includ
- afectiuni inflamatorii precum este poliartrita reumatoida, care afecteaza piciorul, il destabilizeaza si determina aparitia monturilor.
- anumite tipuri morfologice ale piciorului, care produc tulburarile de statica.
- laxitatea ligamentara specifica femeilor, care este influentata hormonal, iar ligamentele antepiciorului cedeaza si duc la deplasarea si proeminenta osului de baza al acestuia, motiv pentru care sunt mai frecvente in randul femeilor.
- traumatisme care au afectat structurile osteo-ligamentare ale piciorului si au modificat raporturile dintre acestea.
- amputarea degetului al doilea, care trebuie evitata.
Factorii de risc includ:
- obezitatea sau scaderea rapida in greutate.
- piciorul plat poate fi responsabil de aparitia deformatiei hallux valgus, prin alungirea mecanica relativa a razei 1.
- istoric familial de monturi, astfel incat fiicele mostenesc in proportie de 50% din cazuri piciorul mamei.
- incaltamintea incomoda, cu tocuri inalte si foarte stramta nu produce hallux-valgus, dar contribuie la agravarea celui existent.
Simptome si evolutie
Se cunosc doua tipuri importante de hallux-valgus, respectiv cel congenital, intalnit la varsta adolescentei si cel dobandit, care se formeaza la varsta maturitatii. La actiunea unui stimul, degetul mare se inclina spre celelalte si se roteste in jurul sau. Din cauza faptului ca impinge catre celelalte degete, acestea sunt nevoite sa se suprapuna, din lipsa spatiului de care au nevoie.
Apoi apare deformatia specifica, atunci cand osul de baza al piciorului se deplaseaza medial, se roteste si se ridica. Pacientul cu monturi va prezenta durere la nivelul celui de-al doilea deget, din cauza incalecarii degetului mare, alaturi de ingrosarea stratului cornos superficial al pielii si ulceratii la nivelul monturilor.
Afectiunea poate evolua intr-o forma severa, atunci cand lezeaza degetele invecinate si intregul antepicior. Durerile se simt in permanenta si devin dificil de suportat. Daca monturile sunt de tipul juvenil sau congenital, evolutia acestora este lenta, iar simptomele sunt resimtite in jurul varstei de 40 de ani. Tipul de hallux-valgus care apare la maturitate evolueaza rapid si se manifesta prin deformari complexe ale intregului picior.
Hallux valgus se poate diagnostica prin efectuarea unei anamneze. Aceasta consta in evaluarea istoricului aparitiei simptomelor, alaturi de factorii care influenteaza severitatea acestora, incaltamintea purtata de pacient, tratamentele anterioare sau activitatile pe care le desfasoara, printre altele. De asemenea, se va realiza un examen fizic pentru a analiza atat antepiciorul, cat si intregul aparat locomotor in repaus, sarcina si mers.
In diagnosticarea monturilor este extrem de utila radiografia, deoarece permite efectuarea unui diagnostic diferentiat, pentru a exclude alte diagnostice. De asemenea, radiografia este de ajutor inainte de o interventie chirurgicala, deoarece ajuta la alegerea unor tehnici chirurgicale adecvate.
In unele cazuri se poate utiliza un CT-scanner, pentru a se analiza structurile osoase cu precizie. Daca se folosesc analize biologice ale sangelui, acestea permit diagnosticarea poliartritei reumatoide, a infectiilor locale sau a gutei, toate acestea fiind afectiuni cu simptome asociate hallux valgus.
Tratamentul impotriva monturilor urmareste reconstruirea unui picior care sa fie atat estetic, cat si functional, pentru a se putea desfasura cu usurinta activitatile cotidiene.
Cu toate ca se apeleaza uneori la un tratament naturist, acesta este ineficient impotriva hallux valgus, iar in unele cazuri, anumite substante aplicate local pot cauza arsuri sau infectii. Este recomandata in schimb utilizarea vaselinei neutre, pentru a proteja pielea impotriva actiunii mecanice a incaltamintei.
Tratament medical impotriva hallux valgus-ului
Tratamentul medical care se poate urma, include evitarea activitatilor fizice, sportive sau profesionale, care cresc severitatea bolii, precum statul in picioare, jogging sau foot-bool. Acestea se pot inlocui cu inot sau clicism, fiind activitati care amelioreaza suferinta. Este extrem de important ca pacientul sa poarte incaltaminte confortabila, pentru un mers lipsit de durere.
Unii pacienti cu monturi se pot confrunta cu neplaceri la incaltarea piciorului, dar utilizarea unor pansamente de protectie speciale si a unor separatoare digitale permite evitarea acestor neplaceri. Sunt recomandate ortezele sau sustinatoarele plantare de corectie a staticii piciorului, daca sunt bine executate, iar pentru ameliorarea durerii, se pot administra antialgice si antiinflamatoare. Este important ca acestea sa fie consumate cu prudenta, pentru a preveni efectele lor secundare.
Tratamentul medical aplicat impotriva inflamatiilor locale se administreaza cu prudenta, pentru a evita suprainfectarea lor. Infiltratiile locale cortizonice sunt nerecomandate la nivelul intregului picior, deoarece acestea determina aparitia unor rupturi tendinoase sau ligamentare, alaturi de producerea infectiilor severe si afectarea arhitecturii piciorului.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical este si cel mai eficient pentru indepartarea monturilor si calmarea durerii. Printr-o interventie chirurgicala se reface piciorul atat din punct de vedere estetic, cat si functional. Este important ca tratamentul sa se aplice in timp util, pentru se preveni aparitia unor deformari mai grave, care sunt si greu de tratat.
Obiectivul interventiei chirurgicale consta in recrearea unui organ de sprijin si de mers aproape normal, care sa beneficieze de o arhitectura armonioasa si sa fie nedureros. Din fericire pentru paciente, exista astazi numeroase tehnici care sa asigure un mers precoce, inca din prima zi post-operator, pentru a fi posibila reluarea imediata a activitatilor profesionale si sportive.
In cazul in care exista propuneri de operatii care necesita imobilizare gipsata indelungata, imobilizare la pat sau mersul cu carje, acestea trebuie evitate. Fiecare tehnica presupune avantaje, dar si dezavantaje, iar orice interventie urmareste refacerea axului normal al razei 1. Pentru aceasta, metatarsianul trebuie taiat si deplasat in pozitia fireasca. Tehnicile trebuie sa fie simple si fiabile, sa pastreze cat mai mult din capitalul osos, sa se realizeze o fixare corecta, prin utilizarea unor suruburi speciale din titan, cat si sa faca posibila o reluare usoara, atunci cand monturile vor recidiva.
In situatii speciale, este recomandat sa se evite interventia chirurgicala, pentru a nu pune in pericol viata pacientului. Astfel, operatia este contraindicata in cazul insuficientei venoase periferice, a arteriopatiei obliterante sau a piciorului diabetic.
Indepartarea durerii este esentiala in orice operatie, motiv pentru care se aplica metode anestezice moderne, care sunt eficiente pentru o perioada de 26-48 de ore. Cea mai eficienta anestezie este cea loco-regionala, deoarece asigura o indepartare a durerii pe o perioada indelungata, cat si reluarea precoce a mersului.
Complicatiile unei interventii chirurgicale in cazul hallux-valgus
Cu toate ca orice operatie poate fi insotita de complicatii, acestea pot fi prevenite. Daca deformatia este prezenta si dupa operatie, poate fi cauzata de o corectie insuficienta. O complicatie este corectia exagerata sau hiper-corectia, care poarta denumirea de hallux-varus, dar care poate fi corectata.
O alta complicatie poate fi recidiva monturilor, survenita in urma unei interventii chirurgicale ineficiente. Infectia este o complicatie frecventa a operatiilor, daca nu se aplica corespunzator normele de sterilitate. Alte complicatii ale unei interventii chirurgicale in cazul hallux valgus pot fi scurtarea majora a halucelui, redoarea articulara sau tromboza venoasa, dar toate acestea pot fi prevenite, iar piciorul isi va recapata atat forma, cat si functionalitatea.