Termen cautat

Cancerul de col uterin


Cancerul de col uterin constituie cea mai frecventa localizare a neoplaziilor la femei. Apare la femei cu predilectie intre 30 si 50 de ani, fara a avea insa o limita stricta la o varsta mai tanara sau la o varsta mai inaintata. Mortalitatea ete situata in zone destul de ridicate.

Cauza aparitiei acestei afectiuni este necunoscuta, insa exista anumiti factori de risc

  • Varsta
  • Debut precoce al vietii sexuale, inaintea varstei de 20 de ani riscul se dubleaza, partenerii multipli,
  • Antecedente de boli cu transmitere sexuala, in cele mai multe cazuri incriminati sunt agentii virali herpes virus uman tip II si papilloma virusul uman (HPV).

Alti factori implicati sunt:

  • Fumatul
  • Imunosupresia
  • Infectii cervico vaginale
  • Igiena deficitara
  • Status socio economic precar
  • Status endocrin hiperestrogenic
  • Factori genetici

Histogeneza cancerului de col uterin

Exocelul este tapetat de un epiteliu pavimento stratificat continuat cu epiteliu vaginal.

Endocolul este acoperit de un epiteliu cilindric glandular asemanator celui endometrial.

Zona spinoasa, intermediara, este foarte bine reprezentata si constituita din mai multe straturi celulare. Celulele de la acest nivel sunt legate prin desmozomi. In procesul carcinogenezei desmozomii sunt afectati, iar coleziunea celulara va fi alterata.

Epiteliu pavimentos sufera un proces continuu de remaniere.

Epiteliul endocolului este format dintr-un singur rand de celule cilindrice, secretorii si ciliate dispus pe o membrana bazala care prezinta numeroase invaginari numite impropriu glande endocervicale. La acest nivel diviziunile sunt mult mai lente fata de exocol.

Jonctiunea dintre cele doua epitelii se face gradat, pe distanta a cativa mm. Topografia acestei zone este variabila in functie de varsta, profil hormonal, procese patologice.

Celulele de rezerva sunt dispuse pe membrana bazala, printre celulele cilindrice. Originea nu este clarificata, prezinta potential de regenerare catre cilindric sau pavimentos.

Membrana bazala este constituita din 3 straturi discontinue.

Substituirea mucoasei ervicale cu mucoasa endocervicala este denumita ectopie. Aceasta se explica prin actiuni inflamatorii, traumatisme sau perturbari hormonale. Dupa ce se va aplica acid acetic se va observa un aspect caracteristic de granule translucide dispuse regulat in acelasi plan.

Vindecarea unei ectopii poate avea calea transformarii pavimentoase tipice sau calea transformarii pavimentoase atipice, cu perturbari ale maturatiei si diferentierii epiteliale.

Inlocuirea epiteliului cilindric cu unul pavimentos are loc printr-un proces de metaplazie fiziologica care se realizeaza pe baza celulelor de rezerva.

Metaplazia pavimentoasa poate avea devieri de la evolutia sa normala, sub actiunea izolata sau grupata a unor factori infectiosi traumatici, hormonali, metabolici. Devierile sunt reprezentate de modifcari in maturarea celulara si arhitectonica a epiteliului si poarta denumirea de displazii.

Displaziile cervicale se caracterizeaza prin tulburari de diferentiere si maturatie celulara.

Displaziile sunt clasificate in:

Displazii simple: sunt caracterizate prin hiperplazia celulelor bazale, fara depasirea treimii inferioare a epiteliului.

Displazii moderate: hiperplazia intereseaza jumatate sau doua treimi din grosimea epiteliului.

Displazii severe: modificarile celulare si de dispunere sunt pana la 90% din grosimea epiteliului. Displaziile severe nu pot fi separate de stadiul intraepitelial al cancerului.

Displazia este o leziune precursoare a cancerului epidermoid invaziv.

Pot avea forme particulare de tip:

  • Acantoza: accentuarea grosimii stratului intermediar
  • Parakeratoza: keratinizare imperfecta a stratului superficial
  • Hiperkeratoza
  • Koilocitoza

Carcinomul intraepitelial se caracterizeaza prin absenta oricarei diferentieri si stratificari.

Forma diferentiata prezinta o diferentiere in sens pavimentos in suprafata, destul de rar, insotita de keratinizare.

Forma nediferentiata prezinta celule relativ egale, monomorfe, ovalare sau fusiforme cu citoplasma bazofila, nuclei rotunzi sau ovoidali, cromatina repartizata inegal, nucleoli in numar variabil.

Leziunea nu depaeste membrana bazala. Microscopic se poate constata ca membrana bazala discontinua, poate fi traversata de leucocite.

Macroscopic colul are aspect normal sau prezinta o eroziune. Cancerul in situ nu are nici o simptomatologie. Diagnosticul este exclusiv histologic.

In cancerele microinvazive celulele depasesc membrana bazala.

Carcinomul invaziv are urmatoarele aspecte:

  • Vegetant: masa conopidiforma, friabila, sangeranda, acoperita cu depozite necrotice
  • Ulcerat: ulceratie cu margini neregulate, sangeranda, situata pe un fond dur
  • Infiltrativ: in cele mai multe cazuri endicervical, cu marire de volum a colului.

Din punct de vedere histologic 85% din cancerele colului sunt pavimentoase, aproximativ 5% sunt adenocarcinoame, aproximativ 7-8 % sunt forme mixte, foarte rar se dezvolta tumori mezenchimatoase si teratoide.

Carcinoamele derivate din celulele de rezerva sunt nediferentiate, carcinoamele cu celula mica, sunt prezente cel mai frecvent la femeile tinere, au o diseminare rapida si este cea mai grava forma.

Forma cu celule diferentiate reprezinta carcinomul spinocelular.

Cancerul colului uterin prezinta numeroase mijloace de diagnostic inca din stadiile precoce.

Simptomatologie

Hemoragia: sangerare vaginala anormala este un simptom caracteristic, aparut la microtraumatisme, dupa examenul cu valvele, initial fara durere, apoi insotita de durere; este simptomul cel mai important.

Leucoree purulenta fetida, apare in leziunile suprainfectate, edemele membrelor inferioare, tardiv: inapetenta, scadere in greutate, facies palid.

Durerea este un simptom tardiv al invadarii filetelor nervoase din parametre.

In majoritatea cazurilor, debutul are loc la nivelul orificiului extern, in zona de jonctiune intre cele doua epitelii pavimentos exocervical si cilindric endocervical.

Diferentierea citologica a cancerului de col uterin are importanta in orientarea terapeutica, radiologica si prognostica.

Diagnosticul precoce al cancerului de col uterin ne obliga sa controlam diverse leziuni cervicale, care pot ascunde un inceput al etapei maligne.

Diagnostic diferential

Cancerul exocolului:

Forma ulcerata:

  • Exocervicita
  • Sancrul luetic
  • Ulceratie TBC
  • Herpes
  • Endometrioza

Forma vegetanta:

  • Polip fibros endocavitar
  • Polip cervical
  • Polip placentar
  • Cervicita polipoida

Forma infiltrativa:

  • Fibromul colului
  • Chist de retentie

Cancerul endocolului:

  • Hemoragii disfunctionale
  • Metrita colului
  • Tumori ale corpului uterin

Examene complementare:

Citologia: este cea mai buna metoda de depistare. Aceasta metoda se bazeaza pe descuamarea straturilor superficiale de la nivelul epiteliului cervical.

Este un examen simplu, rapid, se realizeaza in trei etape: recoltare, prelucrare, interpretare.

Prelevarea se realizeaza inainte de orice manevra, evitand prezenta sangelui, folosind spatula sau un alt instrument.

Se pot realiza cel putin doua frotiuri. In functie de situatie prelevarile se repeta dupa efectuarea unor tratamente locale.

In cadrul actiunilor de depistare, o prima investigatie citologica se executa la femeile cu activitate sexuala incepand de la varsta de 20 de ani. In cazul in care rezultatele sunt normale, se vor repeta recoltarile la fiecare 3 ani pana la varsta de 65 de ani.

Colposcopia. Se va efectua acest examen atunci cand frotiul este patologic.

Colposcopia permite la nivelul exocolului, aprecierea gradului de activitate nucleara si starea stromei, localizarea jonctiunii pavimento-cilindrice au a unei zone de transformare.

Transformarea pavimentoasa atipica este diagnosticata colposcopic prin cateva imagini:

Mozaicul: reprezinta imaginea colposcopica atipica cea mai des intalnita cu aspectul de paviment constituit din poligoane avand culoarea albicioasa separate prin linii subtiri, rosii, vasculare.

Baza: reprezinta o placa albicioasa pe care sunt puncte rosii, corespondent al displaziilor simple sau agravate.

Leucoplazia: corespunde unor displazii cu hiperkeratoza, carcinom intraepitelial, invaziv.

Eroziunea neoplazica: este corespunzatoare displaziilor agravate, cancerului in situ sau invaziv.

Neregularitatile vasculare: vase atipice.

Testul Lahm Schiller se bazeaza pe afinitatea glicogenului de la nivelul celulelor epiteliului pavimentos normal fata de iod. Coloratia normala este bruna. In cazuri anormale coloratia va fi palida sau absenta, zona iod negativa. In aproximativ 90% din cazuri zona iod negativa corespunde leziunilor benigne.

Criterii colposcopice de gravitate: neregularitatea suprafetelor, asocierea mai multor aspecte, o vascularizatie stromala abundenta, marginile nete ale zonelor iod negative.

Biopsia face posibil examenul histopatologic care va da diagnosticul de certitudine.

Se vor practica:

  • EVD
  • ER
  • Citoscopia
  • Rectoscopia
  • Tomodensiometria
  • RMN
  • Ecografia transuretrala
  • Ecografia vaginala
  • Ecografia transrectala

In afara acestor examene se vor realiza cele pentru aprecierea terenului pacientului in perspectiva tratamentului chirurgical: examene de sange, urina, cord, ecografie hepatica, etc.

Dupa realizarea acestor investigatii se va face incadrarea in clasificarea stadiala. Aceasta clasificaree va evalua stadiul in functie de:

  • Gradul extensiei tumorale
  • Prezenta sau absenta adenopatiilor regionale si juxtaregionale
  • Metastaze la distanta

Pentru a putea aplica aceasta clasificare este necesara:

  • Confirmarea histopatologica obligatorie
  • Extinderea bolii, apreciata prin metode clinice si imagistice
  • Invazia ganglionilor

Principalele cai de diseminare in carcinomul colului:

  • Mucoasa vaginala
  • Miometrul istmului si corpului
  • Limfaticele paracervicale
  • Parametre, vezica, rect

Invazia ganglionara este manifestata in aproximativ 15-20% din cazuri in stadiul I, aproximativ 25-40% in stadiul II, peste 50% in stadiul III.

Stadializarea TNM:

Tis: carcinom preinvaziv

T1a: cancer invaziv preclinic

T1a1 : invazie stromala minima

T1a2: invazie in profunzime 5 mm si in suprafata pana la 7 mm

T1b: epiteliom invaziv clinic

T2: carcinomul depaseste colul

T2a: infiltrarea vaginului fara treimea inferioara

T2b: infiltrarea parametrelor fara a ajunge la peretele pelvin

T3: leziunea intereseaza vaginul, inclusiv treimea inferioara si parametrelor pana la peretele pelvin

T3a: infiltrarea treimii inferioare a vaginului

T3b: infiltrarea parametrelor pana la peretele pelvin cu sau fara hidronefroza sau un rinichi mut

T4: invazia vezicii, rectului, organelor extrapelvine

T4a: invazia intereseaza vezica, rectul

T4b: invazie in afara pelvisului

N0: absenta invadarii ganglionare

N1: semne de invadare ganglionara

Nx: absenta mijloacelor de apreciere

M0: absenta metastazelor la distanta

M1: prezenta semnelor de metastaze la distanta

Mx: absenta mijloacelor de apreciere

Tratament

Laserul: prezinta o toleranta buna, nu este necesara anestezia intotdeauna. Este o metoda precisa realizandu-se sub control colposcopic. Sangerarile sunt reduse, riscul infectiei postoperatorii este nul.

Crioterapia: reprezinta o metoda bazata pe realizarea unei scaderi de temperatura locala care induce necroza tisulara. Aceasta metoda este simpla, se reazileaza rapid, este bine tolerata iar complicatiile care le da sunt simple.

Este o tehnica mai putin precisa.

Electrocoagularea

Tratamentul chirurgical

Colpohisterectomia largita consta in extirparea uterului, treimea superioara a vaginului, limfanedectomia: grupele iliac primitive, iliac extern, hipogastric, obturator. Metastazele ovariene sunt rare, pastrarea anexelor este o atitudine acceptabila mai ales in cazul femeilor tinere chiar daca se va recomanda radioterapie post-operatorie.

In stadiile I si II tehnica se realizeaza in conditii bune.

Complicatii:

  • Lezarea vezicii urinare
  • Lezarea intestinului subtire sau rectului
  • Sangerari intraoperatorii
  • Embolia pulmonara
  • Celulita pelvina
  • Disfunctia vezicala
  • Flebita
  • Fistule vezico-vaginale
  • Lezarea ureterului si fistule ureterale

In stadiile III si IV tratamentul chirurgical se practica in scop paleativ.

Radioterapia: se foloseste combinatia iradiere pelvina externa (tratarea ganglionilor regionali si reducerea volumului tumoral) si brahiterapie intracavitara (tratarea tumorii centrale). In stadiul II scopul este reconversia pentru tratament chirurgical, iar in stadiile III si IV rolul este paleativ.

Iradierea pelvina externa este utilizata in cazul tumorilor voluminoase pentru tratarea tumorilor exofitice insotite de sangerari, tratarea tumorilor necrozante sau infectate.

Chimioterapia: pentru ameliorarea prognosticului in tumorile voluminoase, adica ameliorarea operabilitatii si efectelor radioterapiei prin reducerea volumului tumoral, cresterea fluxului sanguin tumoral, ameliorarea incadrarii stadiale.

Prognostic

Cancerul in situ se vindeca in in totalitate cu ajutorul mijloacelor de tratament simple.

Stadiile I si IIa prin intermediul unui tratament mutilant, au o rata de supravietuire la 5 ani de 80-85%. In stadiul II supravietuirea este de 55%, iar in stadiul III 25%.

Depistarea prin frotiuri:

Frotiul se preleveaza tuturor femeilor active sexual. Al doilea frotiu se va realiza dupa un an pentru a se elimina rezultatele fals negative.

Daca primele doua frotiuri sunt normale, vor fi repetate anual pana la varsta de 35 de ani. In cazul in care acestea se mentin normale, vor fi repetate o data la 5 ani pana la varsta de 60 de ani.

In cazurile cu leziuni invazive, supravegherea post-terapeutica trebuie sa se prelungeasca. Pacientele se vor prezenta la control din 3 in 3 luni, in primul an; la 6 luni in al doilea an, apoi anual. Controalele vor avea in vedere:

  • Greutatea, starea generala
  • Examen vaginal, supletea parametrelor
  • Ecografia renala
  • Tratamente locale, in cazurile cu tulburari trofice.

Comentarii

Anunt inportant!!Aveti mare grija dupa conizatie adica (cauterizare   interventie pe col)dupa aceasta interventie trebuie sa folositi  mult timp Prezervativul   indiferent ca-i sotul sau cai iubitul,nu puteti sti niciodata ce fac barbatii!!! Eu m-am lecuit ,urmeaza sa fac o conizatie din cauza virusului  hpv.Deci mare atentie !!! mie una nu i-mi va mai trebui sex fara prezervativ iar sotul va trebui sa faca toate analizele.Barbatii suporta altfel aceasta boala la noi femeile este mult mai riscant.In plus trebuie folosit mereu sapun antibacterian cu pc 5,5,exclus tot felul de geluri intime si tot felul de parfumuri.Sau sapun protex .Mare grija fetelor,ca sanatatea este mai inportanta de cat toate!!!!    

                                                 Multa sanatate 

Buna ziua! in octombrie am fost diagnosticata cu "precancer" cin 3 in urma careia am facut o interventie prin care mi-a fost extirpat colul uterin. Printr-o minune am reusit sa raman insarcinata iar sunt am 5 luni de sarcina.

Imi puteti da un sfat cu privire la nastere?ce se recomanda in acest caz:cezariana sau natural?

De asemeni este posibil ca , copilul sa ia virusul (hpv16)?

Astept raspunsul dvs!

Va multumesc in avans!

Am nascut acum 4 luni jum .nastere normala si dupa 2 luni de la nastere mi-am reinceput viata sexuala,la fiecare contact sexual imi curge sange,doar atunci ,si mai am niste mancarimi nu tot timpul ?este vreo problema astept un raspuns.mi-a venit ciclul mens la 3 luni dupa nastere si alaptez la san,imi mai curge uneori sange dar nu atunci cand fac dragoste cu sotu si asa dar foarte putin cat unghia mica de la picior:D

buna, va rog daca se poate sa ma ajute cineva pt ca nu mai inteleg nimic sii sunt foarte speriata

Buna,am si eu o intrebare daca se poate,si anume ca am fost diagnosticata cu un CIN III,sii mi sa facut o conizatie,deci dupa o zii de la operatie am facut o infectie urata cu un miros foarte tare,dupa trei luni am avut programare la medic pentru o citologie ,dar rezulta ca acum miau spus ca am o inflamatie, pentru care miau dat sa fac tratament cu niste ovule timp de zece zile o zi da sii o zi nu,dar ce sentampla este ca mie o frica mare pentru ca nu stiu daca ee bine aceasta situatie de inflamatie dupa o operatie de conizatie.Va rog daca e cineva simi poate spune daca a trecut prin asa ceva sii daca pot fii linistita.Sii apropo,am decis ca luna viitoare sa plec in tara pentru ca am mai mare incredere in medicii nostri ca in cei deaici.Imi pare rau ca nu am plecat in tara sa ma operez acolo.

Buna ziua,

Am 32 de ani, am o rana pe col de ceva vreme pe care am incercat la indicatia medicului sa o tratez cu diverse ovule, fara sa fac cauterizare. Am Hpv cu 3 radacini cu risc crescut de cancer 16 si inca doua care incep cu 50...nu mai retin exact. Am si ovare polichistice. Nu am dureri, scurgeri anormale sau sangerari intre menstre. Folosesc anticonceptionale de peste 8 ani cu intreruperi. Ultimul test Papanicolau era III. Mi s-a recomandat conizatia. 

NU am inca copii si imi doresc foarte mult. Credeti ca aceasta operatie ma va impiedica sa fac copii?

Este singurul lucu care ma demoralizeaza.

Va multumesc frumos,

Madalina

 

Buna,ma numesc Adela am 28 ani si sunt mama a primului copil de 6 luni si o zi.Am nascut natural iar menstruatia a venit de cand avea fata 4 luni in aceste 6 luni nu am facut sex decat de 5 ori cred....ma doare infernal de tare...simt ca si cum ceva nu lasa sa treaca mai mult de capul preputului..ca un dop...cel mai mult doare peretele stang,aveam problema asta si inaite sa raman gravida...ma durea cand faceam(atunci am fost la ginecolog,au zis ca totul e ok).azi am incercat sa facem din nou dar in timpul actului si dupa imi curge o secretie rozalie,menstruatia a trecut de 1 saptamana jumate....este normal..sau merg iar la un alt control?Tin sa mentionez ca slabesc foarte mult..am ajuns la 35 kg...inca alaptez,må gandesc ca si de aia...plus ca eu sunt si slabuta de fel,dar nici chiar de 35 kg!Va multumesc anticipat...

Buna seara. Am facut acum 4 luni o interventie pe colul uterin. Am avut ceva de gradul 3 ceva ce medicul numea o tumoare sau ceva de genu aproape de cancer. M-a operat cu laser ma scuzati daca nu stiu sa explic asa bine. Dupa interventie medicul mi-a facut mai multe controale si mi-a spus ca ce am avut eu am luat de la cineva prin sex. Mi-a zis ca totul e ok si ca nu mai am in corp acel virus care mi-a fost transmis prin sex. Acum o luna medicul m-a controlat si mi-a zis ca totul e ok, ba mai mult mi-a spus ca am nevoie acum si de viata sexuala. Ce nu inteleg e ca am reluat viata sexuala cu iubitul meu si a fost ok pana acum o saptamana, cand m-au luat niste mancarimi groaznice acolo inauntru si nu inteleg de ce. E cineva de vina sau e normal dupa 6 luni in care nu am mai facut sex. VA ROG SA MA AJUTATI CU UN RASPUNS!

Am 45 ani,nu sunt activa sexual.In anul 2005 am facut o operatie clasica pentru chisturi ovariene la ambele ovare diagnosticul fiind ,,endometrioza,,.La 8 luni de la operatie am avut scurgeri si chiar o hemoragie puternica fiind supusa unui chiuretaj ,chiar si dupa acesta am sangerat puternic.Am urmat un tratament pana in anul 2010 cu ,,HARMONET,, avand unele scurgeri maronii si chiar sangerari in ultima perioda ,nu foarte puternice (picuri cand trebuia sa urinez) in afara ciclului ceea ce m-a determinat sa intrerup acest tratament .Dupa cateva luni de la intrruperea tratamentului am inceput sa am dureri si in afara perioadei de ciclu,mai mult decat atat,am perioade (dupa ciclu)cand simt o inflamatie puternica incat nu pot sta pe scaun si dureri ,contractii necontrolate ale uterului sau cervixului care am impresia ca sunt foarte jos.Dupa aceste manifestari durerile nu mai sunt asa de puternice eliminandu-se un mucus albicios ,transparent destul de abundent insa disconfortul si senzatia de inflamare persista.Am facut o ecografie vaginala dupa care mi s-a spus ca s-au refacut chisturile ,ca uterul este marit si lasat ,nu mi s-a spus nimic despre cervix .In ultima luna am avut un  ciclu abundent si la un interval de 35 zile.Care este parerea dumneavoastra,ce  investigatii as putea sa fac altele decat cele vaginale intrucat am dureri si unde ?   

Buna, am 27 de ani si prezint cateva simptome care ma ingrijoreaza: sangerari cand urinez, secretii vaginale cu miros ciudat, dureri pelviene cand urinez, disconfort in timpul actului sexual si uneori dureri de spate.

M-am programat la ginecolog, dar mi-ar fi utila si o alta parere. multumesc

Pagini