Termen cautat

Onicomicoza


Onicomicoza reprezinta infectia unghiei cauzata de diverse varietati de fungi (ciuperci). Onicomicoza poate sa apara sub trei forme: subunghiala distala, subunghiala proximala si onicomicoza alba superficiala. Pot fi implicate una sau mai multe unghii de la maini sau picioare, mai rar toate. Majoritatea persoanelor afectate au sau au avut si tinea pedis (ciuperca piciorului). Majoritatea onicomicozelor care apar la degetele de la picioare se datoreaza dermatofitilor.

In cele mai multe cazuri, onicomicoza unghiala de la nivelul mainilor se datoreaza infectiei fungice.

Factorii de risc pentru aparitia onicomicozei

Factorii de risc care se asociaza cu aparitia onicomicozei sunt varsta inaintata, inotul, tinea pedis, psoriazisul, diabetul zaharat, imunodeficienta, predispozitia genetica, membrii ai familiei care au onicomicoza.

Manifestarile clinice ale onicomicozei

Manifestari generale

Desi onicomicoza reprezinta de obicei o problema cosmetica pentru pacienti, la unii determina si discomfort fizic, in special in caz de afectare mai severa a unghiei. In plus, la pacientii cu diabet sau alte afectiuni imunodeprimante, onicomicoza poate creste riscul de infectii bacteriene, cum este celulita.

Onicomicoza distala subunghiala: degetul mare de la picioare este primul afectat, dar toate unghiile pot fi implicate. Boala incepe prin aparitia unei coloratii albicioase, galbene sau maronii, la un colt al unghiei, care se extinde treptat la restul unghiei.

Portiunea distala a unghiei se poate rupe, expunand astfel patul unghial, care este de fapt locul infectiei fungice initiale. Daca nu este tratata, afectiunea unghiei poate persista indefinit.

Onicomicoza proximala subunghiala: apare mai rar, debuteaza la baza unghiei si se extinde catre varf (distal). Apare mai ales la pacientii cu un sistem imunitar afectat sever, cum ar fi in SIDA.

Onicomicoza alba superficiala: se caracterizeaza prin aparitia unor puncte albe pe suprafata unghiei. Netratata, se poate extinde, pana la afectarea intregii suprafete a unghiei.

Diagnosticul onicomicozei

Exista si alte situatii in care pot fi afectate unghiile, si care pot semana cu onicomicoza: psoriazisul, eczema, ischemia senila, traumatismele, lichenul plan, deficitul de fier. Onicomicoza este responsabila de 50-60% dintre cazurile de afectare a unghiilor. De aceea, este important de stabilit daca este vorba despre o infectie fungica inainte de a institui tratamentul antimicotic.

Dupa ce se racleaza fragmente de unghie, se poate face testul cu hidroxid de potasiu. Daca acest test este negativ, se pot face culturi sau examinari histopatologice ale fragmentelor unghiale.

Tratamentul onicomicozei

Tratamentul este similar pentru majoritatea formelor de onicomicoza.

Tratamentele locale (topice) traditionale sunt in general ineficiente pentru vindecarea infectiei primare. Chiar si terapia pe cale orala se asociaza cu rate mari de raspuns slab la tratament sau recidiva a infectiei.

Ca tratament initial, se poate utiliza terbinafina pe cale orala (comprimate), care are eficacitate inalta si putine efecte adverse. Pot fi luate in calcul si alte optiuni de tratament, in functie de costuri si de dorinta pacientilor (in special cei care nu doresc sa ia pastile).

Mai poate fi utilizat si itraconazolul, un antifungic administrat tot pe cale orala.

Indicatiile de tratament pentru onicomicoza sunt urmatoarele:

  • Pacientii care au avut in trecut celulita, in special daca aceasta s-a repetat, la nivelul piciorului care are onicomicoza.
  • Pacientii cu diabet zaharat si onicomicoza la nivelul degetelor de la picioare si care au si alti factori de risc pentru aparitia celulitei (de exemplu, celulita anterioara, insuficienta venoasa, edeme ale picioarelor).
  • Pacientii la care apare un discomfort sau durere datorate infectiilor unghiale.
  • Persoanele care doresc efectuarea tratamentului din motive cosmetice.

Terapia pe cale orala

Medicamentele ca terbinafina sau itraconazolul au ratele cele mai inalte de  tratare a infectiilor unghiale fungice.

S-a mai dovedit a fi eficient si fluconazolul, in doze de 150-300 mg o data pe saptamana.

Datorita faptului ca medicamentele antimicotice se leaga de keratina din unghie, efectele acestora continua si dupa incetarea tratamentului. Daca apar recidive, se poate incerca repetarea curelor de tratament.

Administrarea terbinafinei:

  • Pentru unghiile de la maini: 250 mg zilnic, pe cale orala, timp de 6 saptamani.
  • Pentru unghiile de la picioare: 250 mg zilnic, timp de 12 saptamani.

Administrarea itraconazolului:

  • Pentru unghiile de la maini: 200 mg pe cale orala, timp de 6 saptamani.
  • Pentru unghiile de la picioare: 200 mg pe cale orala, pentru 12 saptamani.

Tratamentul topic (local)

Tratamentele antifungice administrate sub forma de lacuri de unghii faciliteaza patrunderea medicamentului la nivelul unghiei. Exista doua tipuri de lacuri, care contin ciclopirox (Batrafen) sau amorolfina (Loceryl). Cremele antifungice topice sunt in general considerate mai putin eficiente pentru tratarea onicomicozei datorita penetrarii mai slabe la nivelul unghiei.

Alte tratamente pentru onicomicoza

Tratamentul chirurgical: acesta implica indepartarea unghiei. Se utilizeaza doar pentru a trata o infectie unghiala izolata. Este foarte important de retinut ca si dupa trtamentul chirurgical poate sa apara recidiva infectiei daca nu se utilizeaza si tratament aditional pe cale sistemica sau tratament topic cu ciclopirox, deoarece infectia implica de obicei si patul unghial, pa langa unghia in sine.

Ingrijirea unghiilor

Unghiile ingrosate, distrofice, pot face dificila taierea unghiilor sau pot provoca durere in timpul mersului. Indepartarea excesului de material de la nivelul unghiilor (material hiperkeratozic) poate ajuta la ameliorarea acestor simptome.

Ureea topica este un agent keratolitic foarte util pentru indepartarea materialului hierkeratozic.

Pentru persoanele cu unghii foarte groase (hiperkeratozice) se indica urmatorul tratament nocturn:

  • Aplicati un strat generos, protector, de vaselina, pe pielea  din zona periunghiala
  • Aplicati un strat gros de crema cu uree 40% la nivelul unghiei
  • Infasurati unghia intr-un bandaj si lasati asa peste noapte
  • Spalati unghia cu apa si sapun dimineata urmatoare
  • Repetati aceasta procedura in fiecare noapte pana cand unghia devine moale, catifelata si poate fi taiata cu usurinta.

Lipsa raspunsului la tratament se poate datora urmatoarelor cauze:

  • Diagnostic gresit (de exemplu, psoriasis, si nu onicomicoza)
  • Nerespectarea completa a tratamentului
  • Rezistenta la tratament.

Cand diagnosticul de onicomicoza este confirmat, dar aceasta nu raspunde la tratament, se poate incerca trecerea la o alta forma de tratament sau la un alt medicament administrat pe cale orala.

Dupa un tratament eficient al onicomicozei, nu se recomanda de obicei prescrierea unui tratament profilactic.

Persoanele care prezinta recidiva onicomicozei pot fi retratati, cu rate de succes a tratamentului asemanatoare celor din cadrul tratamentului initial.

Comentarii

Am si eu o intrebare ..Am picior de atlet si acum am vazut o mica denivelare de la unghia degetului mare de la mana; e posibil ca ciuperca de la picior sa se fi raspandit la mana?

Am si eu o intrebare ..Am picior de atlet si acum am vazut o mica denivelare de la unghia degetului mare de la mana; e posibil ca ciuperca de la picior sa se fi raspandit la mana?

Nu cred ca infectia micotica s-a extins de la picior la mana. Infectarea unghiei se face la partea anterioara sau in santul latero-unghial si aproape niciodata la baza unghiei. Afectiunea incepe printr-o mica pata albicioasa sau galbuie, care creste lent in grosime si spre baza unghiei. Netratata infectia (piciorul atletului) se poate complica: veziculele si fisurile se pot suprainfecta; uneori se pot infecta si unghiile determinand aparitia onicomicozei. Toate tipurile de ciuperca a piciorului se pot trata, dar simptomele pot reaparea dupa tratament. Multa sanatate!

Nu cred ca infectia micotica s-a extins de la picior la mana. Infectarea unghiei se face la partea anterioara sau in santul latero-unghial si aproape niciodata la baza unghiei. Afectiunea incepe printr-o mica pata albicioasa sau galbuie, care creste lent in grosime si spre baza unghiei. Netratata infectia (piciorul atletului) se poate complica: veziculele si fisurile se pot suprainfecta; uneori se pot infecta si unghiile determinand aparitia onicomicozei. Toate tipurile de ciuperca a piciorului se pot trata, dar simptomele pot reaparea dupa tratament. Multa sanatate!