Termen cautat

Aparatul reproducator feminin


Imagini

Alcatuire:

  • Ogane genitale externe si interne
  • Glandele mamare

Vulva

Vulva reprezinta organul genital extern al femeii si este situata in perineul anterior. Vulva prezinta doualabii mari, doualabii mici, vestibulul vulvar (o deschidere cu orientare antero-posterioara in care se deschid: uretra, vaginul si glandele lui Bartholin).

Marile labii prezinta: o fata externa, una interna, o margine superioara (aderenta), una inferioara (libera) o extremitate anterioara ce se continua cu muntele lui Venus, si o extremitate posterioara.

Micile labii prezinta de asemenea o fata externa, o fata interna, o margine superioara (aderenta), una inferioara (libera) o extremitate posterioara si o extremitate anterioara. Vestibulul vulvar este delimitat: - anterior de clitoris, lateral de fata interna a micilor labii, posterior de meatul uretral si orificiul inferior al vaginului care este acoperit de membrana himeniala, la virgine, sau carunculii mirtiformi.

Vascularizatia. Arterele provin din ramuri ale arterei rusinoase interne si din ramuri ale arterelor rusinoase externe (ramuri din artera femuraIa).

Venele merg spre vena hipogastrica sau spre teritoriul venei safene interne. Limfaticele merg la ganglionii inghinali.

Organe genitale interne:

  • Vaginul
  • Uterul
  • Trompele uterine
  • Ovarele

Vaginul

Vaginul este un conduct musculo-membranos care se întinde de la uter la vestibulul vulvar. Are o lungime variabilă între 4 cm (vagin scurt) şi 14 cm (vagin lung).

Prin cele 2/3 superioare se aflasituat în pelvis, iar prin 1/3 inferioara se afla situat în perineul anterior.

Forma vaginului este cilindrica, fiind turtit antero-posterior descriindu-se: un perete anterior, un perete posterior si 2 pereţi laterali.

Directia vaginului este oblicade sus în jos si dinapoi înainte.

Rapoarte:

  • peretele anterior are rapoarte în 1/2 superioara cu vezica urinara,
  • peretele posterior vine în raport cu fata anterioara a rectului pe toată lungimea sa.
  • În 1/3superioară acest perete vine în raport cu rectul prin intermediul peritoneului care îl acopera;
  • peretii laterali vin în raport cu plexurile venoase vezico-vaginale, cu muschii ridicatori anali si cu prelungirea anterioara a foselor ischio-rectale.

Peretii vaginului au o grosime de 3-4 mm si sunt alcatuiti din 3 straturi:

  • tunica externa sau conjunctiva
  • tunica medie alcătuita din fibre musculare netede dispuse în doua planuri: un plan superficial longitudinal si un plan profund circular.
  • tunica interna (mucoasa) este alcătuita dintr-un epiteliu pavimentos stratificat.

Vascularizatia este asigurata de arterele vaginale care se desprind din arterele hipogastrice si de ramurile vaginale ce provin din artera uterina, hemoroidala mijlocie si rusinoasa interna.

Inervatia provine din plexul hipogastric si nervul rusinos intern, formatiuni ce alcatuiesc prin anastomoze plexuri perivaginale.

Uterul

Uterul organ musculo-cavitar, destinat pasajului spermatozoizilor, ovulului si gestatiei oului fecundat.

Organ impar, uterul este situat în centrul excavaţiei pelvine, posterior fata de vezica, anterior fata de rect, deasupra vaginului, fiind acoperit de ansele intestinale.

Forma uterului este de con cu varful situat inferior si baza superior.

Uterul prezinta o parte superioara etalata, de forma triunghiulara numita corpul uterului si o parte inferioara cilindrica mai scurta care se prinde pe orificiul superior al vaginului, numita colul uterin. Între cele 2 parti se gaseste o portiune îngusta cunoscuta sub numele de istm uterin.

Corpul uterin are:

  • o fata anterioara,
  • una posterioara,
  • două margini laterale şi
  • 2 extremitati (superioara şi inferioara):

Fata anterioara: vine în raport prin intermediul fundului de sac vezico-uterin cu fata posterioara a vezicii urinare;

Fata posterioara acoperita de peritoneu, vine în raport prin intermediui fundului de sac recto-uterin al lui Douglas cu fata anterioara a rectului;

Marginile laterale nu sunt acoperite de peritoneu si de-a lungul lor vin arterele uterine si plexurile nervoase care le însotesc,

Extremitatea superioara sau fundul uterului, acoperit de peritoneu are rapoarte cu ansele intestinului subtire si colonul pelvin;

Extremitatea inferioara se continua cu istmul uterin care se continua cu colul uterin.

Colul uterin are forma cilindrica, iar vaginul se insera pe fata externa de jur împrejur si îl împarte în 3 portiuni (segmente):

  • supravaginal,
  • vaginal si
  • intravaginal.

Cu excepţia parţii acoperite de peritoneu, în structura uterului intra doua staturi: strat muscular (miometru) si mucoasa.

Miometru este format din trei tunici:

  • extern format din fibre musculare netede dispuse longitudinal si transversal,
  • mijlociu cu fibre musculare anastomozate între ele, realizand o textura plexiforma cu rol în pensarea elementelor vasculare - realizand ligaturile vii ale lui Pinard;
  • intern sau profund cu fibre musculare circulare si longitudinale.

Mucoasa uterina (endometru) acopera cavitatea uterina si se continua în sus cu mucoasa trompelor iar în jos cu mucoasa colului. Endometrul are un strat profund bazal, care se modifica putin în timpul ciclului si un strat superficial care sufera transformari ciclice.

Vascularizatia uterului este asigurata de arterele uterine, ramuri ale arterelor hipogastrice. Aceste artere ajung la marginile laterale ale uterului, de unde se desprind ramuri pentru colul si corpul uterin. Vascularizatia secundara este asigurata de ramuri care provin din artera ovariana si artera ligamentului rotund.

Limfaticele colului merg la ganglionii iliaci externi, iliaci interni, iar cele ale corpului la ganglionii juxta-aortici.

Inervatia este vegetativa si este asigurata de ramuri ce provin din plexul hipogastric

Trompa uterina:

Trompele uterine sau oviductele sunt doua conducte musculo-membranoase, cu o lungime de 10-12 cm care se întindde la cornul uterin pana la fata interna a ovarului de aceeasi parte.

I se descriu pentru studiu 4 segmente:

  • Un segment interstitial situat în grosimea muschiului uterin, se deschide în unghiul superior al uterului printr-un orificiu numit ostium uterin al carui diametru este de 1 mm.
  • Segmentul istmic continua partea interstitiala este de forma cilindrica si are o direcţie transversala.
  • Ampula - cea de-a III-a parte a trompei uterine, este flexuoasa, merge pe partea anterioara a ovarului sfarsind pe fata interna a acestuia.
  • Pavilionul este ultimul segment al trompei, partea cea mai mobila a acesteia; are forma unei palnii si i se descriu ofata externa neteda si acoperita de peritoneu si o fata interna neregulata, neacoperita de peritoneu care prezinta o mucoasa identica cu cea din trompe.

Rapoarte: Fiind situate în marginea superioara a ligamentelor largi, trompele uterine prezinta rapoarte cu arcadele vasculare arteriale si venoase, limfaticele, nervii tubari si resturi ernbrionare. De asemenea prezinta rapoarte la distanta - cu vezica urinara, anterior rectul si ansele intestinului subtire posterior.

Structura: Peretii trompelor sunt alcatuiti din 3 tunici din afara înauntru:

  • seroasa
  • musculara
  • mucoasa.

Vascularizatia: Arterele provin din artera ovariana.

Venele merg fie la venele ovariene sau la venele uterine.

Limfaticele tubare merg la ganglionii iliaci externi şi interni.

Inervatia provine din plexul solar si din plexul hipogastric, ambele tipuri de ramuri se anastomozeaza între ele.

Ovarul:

Ovarul – organ pereche constituie glanda genitala feminina, avand o secretie mixta exocrina prin producerea de ovule si endocrina prin secretia de hormoni sexuali feminini - foliculina si luteina - hormoni ce imprima caracterele sexuale primare si secundare ale femeii.

Situat în totalitate intraperitoneal, ovarul are forma ovoidala aplatizata, fiind comparat cu o migdala. Dimensiunile ovarului variaza în raport cu varsta si cu starea fiziologica a femeii. Culoarea ovarului este gri-rozie, iar în timpul ciclului menstrual capata o culoare violacee. Consistenta este ferma la femeia în perioada de activitate sexuala si dura lernnoasa dupa menopauza. Suprafata ovarului este neteda la fetite si neregulata la femeia adulta datorita cicatricelor postovulatorii.

Ovarul este situat în pelvis în cavum retrouterin, pe partea laterala a excavatiei pelvine, posterior fata de ligamentul larg, postero-superior fata de trompa uterina, anterior fata de rect.

Conformatie si raporturi:

Avand o forma ovoidala deosebim ovarului o fata externa sau parietala, o fata interna sau uterina, o margine anterioara sau aderenta si o margine posterioara libera, un pol superior si un pol inferior .

Rapoarte:

Faţa externa are rapoarte diferite la nulipare fata de multipare.

La nulipare fata externa a ovarului corespunde fosetei ovariene a lui Krause delimitata posterior de vasele hipogastrice si uretere, anterior de insertia pelvina a ligamentului larg, superior de vasele iliace externe, inferior originea arterelor uterine si ombilicale.

La multipare faţa externa corespunde fosetei subovariene a lui Claudius, delimitata anterior de ureter si artera uterina, posterior de marginile sacrumului, în jos margmea superioara a muschiului piramidal.

Fata interna vine în raport cu pavilionul trompei uterine, precum si cu ansele intestinului subtire, cu apendicele la dreapta si colonul sigmoid la partea stanga.

Marginea anterioara - hilul ovarului

Marginea posterioara este libera, vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul pelvin.

Polul superior vine în raport cu pavilionul trompei .

Polul inferior este fixat de coarnele uterine prin ligamentul utero-ovarian.

Structura: la exterior un epiteliu ovarian sub care stroma ovariana se condensează într-o lama subtire de tesut conjunctiv - albugineea. Sub aceasta observam 2 zone distincte: - o zona centrala rosie bogat vascularizata ce contine nervi si tesut conjunctiv - numita zona medulara si o zona periferica - corticala ovariana gri - care este formata din numerosi foliculi ovarieni în diverse stadii de evolutie care prin maturare vor elibera lunar câte un ovul.

Vascularizatia: Este asigurata din doua surse arteriale: - una principala reprezentata de artera ovariana, dedesubtul originii arterelor renale si -alta accesorie prin ramuri ce provin din artera uterina.

Circulatia venoasa se realizeaza prin cele doua vene ovariene care se varsa în vena cava inferioara la partea dreapta si în vena renala pentru cele din stanga; în afara de acestea, sangele venos este preluat de anastomozele dintre venele ovariene si venele uterine.

Inervatia: are o dubla origine, pe de o parte fibre ce provin din plexul solar si altele care provin din plexul hipogastric; fibre ce se vor anastomoza între ele la nivelul ovarului.

Glanda mamara – 2 glande, incep sa se dezvolte la pubertate si vor involua dupa menopauza.

Comentarii

problema mea este putin diferita de ce am ciit mai sus...dar ma intereseaza un raspuns.....simt o jena....nedureroasa....dupa mictiune ma trece ca un fior rece jos....apoi nimic doar cea jena ....cand ma spal la fel daca ating zona din interior superior simt o mica jena.....am facut doar o infuzie cu musetel si pelin (infuzie insemnand la mine ca am stat deasupra ligheanului invelita sa ma patrunda aburul  fierbinte)...multumesc mult si....astept o parere.....

Daca secretia vaginala are aspect branzos, miros ca de peste si aveti mancarime in zona vaginala probabil este vb despre candida,dar sigur stiti doar daca mergeti la un medic ginecolog si vi se face o lama din secretiile vaginala. Din pacate doar o pastila de Fluconazol nu este deobicei suficienta in tratamentul candidozei. Frecvent se asociaza tratamentul oral cu tratament local (ovule sau supozitoare vaginale). Mai multe despre tratamentul candidozei gasiti:

http://www.i-medic.ro/boli/candidoza-vaginala

Multa sanatate!

am si eu o intrebare.km asemanatoare lui camy

si mie imi curge un lichid asa albicios..in timpul menstruatiei nu curge dar dupa da...am luat o pastila de la farmacie prescrisa de farmacista normal(Fluconazol)si nu m-a ajutat q nimic..

Cred ca este vorba de candidoza (mai ales daca secretia are aspect branzos). Pentru a fi sigura trebuie sa mergeti la un medic ginecolog pentru recoltarea unei lame din secretia vaginala. Nu va spalati (in zona vaginala) inainte cu cateva ore pentru ca rezultatele sa fie corecte. Daca aveti partener sexual trebuie sa faca si el tratament. Multa sanatate!

Buna Ziua am si eu o problema!!! de cateva zile imi curge o chestie alba din vagin daca o atingi se simte precum grasimea o iei si peste cateva ore curge iar si simt o usturime si mancarime foarte mare!! imi pute-ti spune va rog ce este si ce pot face si daca ese ceva grav!! astept raspunsul dumneavoastra cat se poate de urgent!!! Va Multumesc

E posibil sa fie un chist de glanda bartholin care s-a infectat si curge. Cel mai bine este sa mergi sa te vada un ginecolog.
Informatii despre chistul glandelor bartholin:http://www.i-medic.ro/boli/chisturile-glandelor-bartholin

Curge din vagin....este alb spre galben si curge cam des.....nu stiu altceva....si ink ceva in spate mi a aparut o buba rosie care ma doare si este intre partea din fata si partea din spate....va rog frumos ajutati ma ca nu am mai avut in viata mea asa ceva...

Nu stiu in primul rand de unde va curge? ce fel de lichid curge?
Imi puteti da mai multe detalii ca sa va pot raspunde?

Buna...am un lichid care imi curge incontinu si nu stiu de ce.ce este?in partea din spate am buba care mi a aparu acum 1 sapt si ma doare enorm,ce pot sa fac?va rog ajutati ma

problema mea este putin diferita de ce am ciit mai sus...dar ma intereseaza un raspuns.....simt o jena....nedureroasa....dupa mictiune ma trece ca un fior rece jos....apoi nimic doar cea jena ....cand ma spal la fel daca ating zona din interior superior simt o mica jena.....am facut doar o infuzie cu musetel si pelin (infuzie insemnand la mine ca am stat deasupra ligheanului invelita sa ma patrunda aburul  fierbinte)...multumesc mult si....astept o parere.....

Pagini