Termen cautat

Erectia


Imagini

Ce este erectia?

Erectia este un fenomen neuro-vascular modulat de factorii psihologici si hormonali.

Anatomia structurala

Tunica albugineea este o tunica fibroasa care poate suferi un fenomen de extindere in timpul tumescencei si erectiei. Este formata din colagen si elastina.

Stratul extern este longitudinal si cel intern este circular. Tunica albugineea a celor doi corpi cavernosi fuzioneaza la nivelul liniei (septului median).

Sinusoidelele sunt structuri trabeculare, trabeculele fiind captusite de un strat endotelial si sunt hranite de arterele helicine.

Vascularizatia arteriala a corpilor cavernosi este asigurata de artera iliaca interna, artera rusinoasa, artera peniana - dorsala si profunda a penisului, artera cavernoasa si artera bulbara. Se termina la nivelul arterelor helicine care sunt spiralate si care se deschid in sinusoide. Arterele helicine controleaza aportul de sange catre corpii cavernosi.

Artera dorsala profunda a penisului se termina prin ramificatii care se distribuie tesutului cavernos.

Drenajul venos. In stare de flaciditate sangele este drenat catre plexul subtunical situat la nivelul albugineii pe care o traverseaza venele circumflexe, care se deschid in vena dorsala profunda a penisului.

Drenajul corpului spongios al uretrei se face catre plexul subcoronal si apoi catre vena dorsala profunda a penisului.

Inervatia penisului este mai abundenta decat la nivelul altor organe, inervatia senzoriala avand la baza o suma de corpusculi cu larga distributie. Pragul senzatiei este dependent de temperatura.

Hemodinamica erectiei.

  1. Faza de flaciditate. In aceasta faza, fluxul arterial este de 15 cm/sec, trabeculele sunt contractate ,sinusoidele sunt goale de sange , iar presiunea gazelor din interiorul corpilor cavernosi corespunde celei venoase.
  2. Faza de tumescenta. In aceasta faza, parasimpaticul determina vasodilatatie in teritoriul arterelor. De asemenea, are loc relaxarea trabeculara, are loc umplerea sinusoidelor fara modificarea importanta a presiunii, iar cresterea presiunii intracavernoase depaseste nivelul presiunii arteriale diastolice , dar sangele continua sa intre in sistola. Expansiunea sinusoidelor comprima plexurile subtunicale, penisul se alungeste si se ingroasa la maxima capacitate.
  3. Faza de erectie completa. In aceasta faza,presiunea din interiorul corpilor cavernosi atinge 90 % din presiunea sistolica.
  4. Faza de erectie rigida, are loc sub influenta controlului nervului rusinos. In aceasta faza se contracta muschii ischio-cavernosi si bulbo-cavernosi, contractia fiind deopotriva voluntara si reflexa. Fluxul arterial diminua complet, iar circulatia este practic inchisa prin mecanismul veno-ocluziv.
  5. Faza de detumescenta se caracterizeaza initial prin interventia mecanismelor adrenergice:
  • faza de detumescenta rapida;
  • constrictia trabeculelor si arteriolelor;
  • reducerea presiunii intracavernoase;
  • reducerea presiunii exercitate asupre venelor din plexul subtunical.
  • faza de detumescenta lenta: stimularea simpatica reduce fluxul arterial si presiunea arteriala permitand detumescenta rapida.

Erectia umana este:

  • reflexa;
  • psihogena;
  • nocturna.

Erectia reflexa se obtine prin stimularea directa si implica segmentele spinale sacrate, nervii pelvici, rusinosi si cavernosi. Experientele stimulatorii sunt vehiculate prin nervul dorsal al penisului si nervul rusinos catre simpaticul sacrat.
Reflexul este modulat prin intermediul sistemului nervos central care poate facilita efectele stimalatorii. Leziunile medulare toracale T10-T12 permit erectia reflexa, dar leziunile situate sub acest nivel abolesc erectia reflexa.

Erectile psihogene sunt declansate de stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, imaginativi.Acestea sunt mai rapide la tineri si diminua in intensitate odata cu varsta. Stimulii erotici psihogeni amplifica efectele stimularii locale.

Erectiile nocturne sunt corelate cu faza de REM a somnului, se produce de 4-6 ori pe noapte la subiectii potenti. Prezenta erectiilor nocturne in absenta erectiilor declansate da catre stimuli psihogeni indica o disfunctie erectila psihogena.

Formatiunile centrale implicate in controlul erectiei sunt:

  • cortexul cerebral;
  • sistemul limbic;
  • rinencefalul.

Impulsurile de la aceste nivele sunt centralizate la nivelul hipotalamusului de unde aria preoptica mediala (MPOA) si nucleul paraventricular emit fibre ocitocinergice dirijate catre parasimpaticul sacrat si neuronii presinaptici parasimpatici preganglionari.

Ciclul de raspuns sexual este controlat de eferente supraspinale si spinale.

La nivelul sistemului nervos central principalele zone care controleaza comportamentul sexual sunt :

  • nucleii olfactivi;
  • aria preoptica mediala;
  • nucleus accumbens;
  • amigdala si hipocampul.

In hipotalamus nucleii paraventricular si ventromediali sunt deasemeni implicati.

Informatia de control a comportamentului sexual este vehiculata prin maduva spinarii si sistemul nervos autonom spre centrii efectori genitali.

La nivelul sistemului nervos sunt implicate o serie de neuromediatori si neurotrasmitatori.

Cei de tipul dopaminei, acidulului glutamic, oxidul nitric, ocitocina, peptidele melanotrope ACTH/MSH faciliteaza functia sexuala, iar GABA , serotonina si peptidele opioide sunt inhibitorii.

Cea mai cunoscuta este activitatea facilitatorie declansata de la nivelul nucleului paraventricular de la care pornesc fibre ocitocinergice, care se proiecteaza catre arii extrahipotalamice si catre maduva spinarii.

Dopamina ar exercita un control facilitator asupra componenetei somatice si autonome a erectiei. Efectul dopaminei este abolit prin castrare, fapt care sugereaza controlul hormonal asupra productiei, eliberarii sau receptorilor dopaminergici.

SEROTONINA. Inhibitia eliberarii serotoninei sau distrugerea neuronilor serotoninergici determina amplificarea comportmanetului sexual in conditii experimentale.

In ansamblu serotonina este un inhitior important al refelexelor sexuale. Tonusul scazut al receptorilor 5HT 2C determina ejecularea prematura iar tonusul crescut al acestor receptori 5HT 2C determina ejaculare tardiva. Actiunea serotoninei depinde de dominanta anumitor receptori intr-o anumita zona.

Receptoriii 5 HT2A si 2 C sunt antagonisti, ca actiune, insa fiecare dintre acestia stimuleaza erectia si inhiba ejacularea.

REGLAREA PERIFERICA A ERECTIEI

Inervatia peniana este :simpatica, parasimpatica, somatica si senzoriala.

Inervatia este adrenergica, colinergica, nitridergica. Dezechilibrul dintre inervatia adrenergica si nitridergica determina disfunctie erectila.