Termen cautat
Tip stire
E.g., 11/30/2020
Data stire

Dr. Mihaela Balgradean ('Marie Curie'): Cinci pacienti sunt dializati peritoneal, niciunul nu e intubat


Autor: elena

Şeful Secţiei de nefrologie de la Spitalul "Marie Curie", Mihaela Bălgrădean, a declarat miercuri că cinci dintre copiii internaţi cu sindrom hemolitic-uremic sunt dializaţi peritoneal şi niciunul nu mai este intubat.

'Din cei cinci pacienţi care se află internaţi pe Secţia de nefrologie, unul este cel căruia trebuie să i se scoată acel cateter, montat în zona vasului mare, sub clavie, şi de aceea se tot tergiversează, pentru că este o poziţionare mai deosebită, şi va pleca acasă. Tot aşteptăm să se întâmple acest moment, astăzi. Au rămas numai doi copii la dializă peritoneală, unuia deja i s-a suprimat cateterul, iar celui de-al doilea - este vorba de copilaşul care are şi boala Dawn - i-am pus un "mini cap", aşa numim noi sistemul prin care întrerupem dializa în vederea suprimării cateterului. Practic, au rămas cu dializă peritoneală doi copii, care evoluează bine, care au o diureză din ce în ce mai bună, mănâncă, au o stare bună. La ATI sunt toţi trei pacienţii care fac dializă peritoneală, sunt detubaţi şi au o stare să o numim staţionară, este o stare critică, nu par în pericol, însă sunt pacienţi foarte fragili, au vârste între şapte şi nouă luni. Este vorba de încercarea lor de adaptare", a explicat medicul nefrolog.

Ea a precizat că în cazul acestor copii nu se tratează boala, ci fiecare complicaţie în parte, toţi având nevoie de corecţie hidroelectrolitică.

'Noi nu tratăm aici boala, se tratează fiecare complicaţie în parte. Nu are un tratament specific, noi tratăm insuficienţa renală acută, tratăm anemia, tratăm tulburările de coagulare atunci când ele există. Tratăm fiecare copil în parte. Nu toţi au nevoie de dializă, transfuzie sau tratament de susţinere. Toţi au nevoie de corecţie hidroelectrolitică, de corecţii ale sodiului, ale potasiului", a explicat Bălgrădean.

Medicul a precizat că şi în cazul în care la spitalele din Argeş li s-ar fi făcut coprocultură tot nu s-ar fi reuşit să se surprindă germenul.

În opinia medicului, o cauză foarte probabilă de îmbolnăvire se leagă de mediul ambiental din judeţul Argeş şi de faptul că foarte multă lume acolo foloseşte alimente din propria curte.

'O cauză foarte posibilă se leagă de tot ce ar fi mediul ambiental din judeţul respectiv, care este un judeţ în care foarte multă lume se ocupă de creşterea animalelor, au livezi proprii. Vă spun de Argeş pentru că eu cunosc această zonă şi pentru că toţi copiii vin de acolo", a arătat Mihaela Bălgrădean.

Potrivit acesteia, cauza îmbolnăvirii este o enterotoxină, însă sursa acesteia va fi greu de dovedit. "În 99% (din cazuri - n.r.), în 90% nu se găseşte. Oricum se ştia că boala aceasta apare în vârfuri de sezon. Că este primăvară-vară, că este toamnă-iarnă, iarnă-primăvară, pentru că atunci când se încălzeşte pământul şi atunci când plouă o mare parte din aceşti germeni găsindu-se în alimente din sol sau se vorbeşte de cornute în momentul în care ele sunt acolo, sunt puse în evidenţă. Intră în pânza freatică materii fecale", a explicat Bălgrădean.

Ea a precizat că perioada de incubaţie este de 14 zile, iar în tot acest timp boala nu poate fi recunoscută.

'Timp de 14 zile boala riscă să fie nerecunoscută, pentru ca apoi, în a 14-a zi, să apară aceste semne devastatoare de sepsis. Este un lucru care să te facă să înţelegi că este o patologie mai puţin obişnuită şi că efectiv trebuie foarte multă formare profesională şi foarte multă atenţie asupra semnelor bolii", a explicat nefrologul.

Mihaela Bălgrădean a declarat că părinţii ar trebui să se îngrijoreze din momentul când apare o diaree. "Povestea fiecăruia dintre ei se leagă şi de faptul că au fost foarte îngrijoraţi când au apărut semnele acestei boli. Ar trebui să se îngrijoreze când copilul nu a mai urinat", a spus medicul.

17-02-2016
Tip
Stiri interne