Termen cautat
Tip stire
E.g., 12/14/2019
Data stire

Evaluare DSP: Infectiile nosocomiale, prezente la unii pacienti raniti in incendiul de la Colectiv


Autor: elena

Infecţiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienţii răniţi în incendiul din clubul Colectiv, însă în majoritatea cazurilor tratamentul adecvat al infecţiilor nosocomiale a determinat o evoluţie favorabilă, cele mai multe decese înregistrându-se în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave - reiese din studiul efectuat de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

"În privinţa pacienţilor victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni multirezistenţi implicaţi frecvent în infecţii nosocomiale, singuri sau asociaţi; această situaţie medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există şi care au necesitat numeroase manopere medicale. În cazul răniţilor în incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecţiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienţi. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecţiilor nosocomiale a determinat o evoluţie favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de opt - zece ori", se arată într-un comunicat transmis luni de Ministerul Sănătăţii.

Evaluarea DSP Bucureşti, realizată în perioada 3 - 16 decembrie, relevă că există "un grad redus de raportare a infecţiilor nosocomiale pentru luna noiembrie". Astfel, incidenţa infecţiilor raportate în luna noiembrie variază între 0 şi 0,8%, cu excepţia Spitalului Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri unde este de 2,8%.

Sursa citată menţionează că autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezenţă a unor germeni cu potenţial de multirezistenţă la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA).

Pe de altă parte, evaluarea DSP Bucureşti a identificat şi prezenţa de Klebsiella pneumoniae şi de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes şi Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Pantelimon".

În urma unui chestionar complex adresat managerilor celor 11 unităţi sanitare care au tratat pacienţi de la "Colectiv" a reieşit că izolarea pacienţilor în secţii de ATI special dedicate pacienţilor - victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă în şase spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în acelaşi salon a pacienţilor infectaţi sau colonizaţi cu aceeaşi bacterie cu risc epidemiologic.

În urma chestionarului a mai reieşit că diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat; metodele de determinare a rezistenţei bacteriene la antibiotice şi normele de interpretare ale acestei rezistenţe sunt variabile şi uneori neactualizate; dintre cele 11 spitale, toate au beneficiat de cantităţile necesare şi suficiente de dezinfectanţi pentru a asigura dezinfecţia suprafeţelor.

Pe de altă parte, dintre cele 11 spitale, şapte unităţi au putut asigura personal medical şi auxiliar special dedicat pacienţilor arşi, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienţi colonizaţi sau infectaţi cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. Insuficienţa personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situaţie.

Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuţiile purtate cu reprezentanţii spitalelor a mai reieşit că: nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulaţia germenilor în spital; dotarea actuală a unor laboratoare şi/ sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecţiilor (în special diagnosticul etiologic al infecţiilor şi identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotic; serviciul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole; lipseşte din spitale personalul specializat necesar controlului şi prevenirii infecţiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecţionist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1 - 2 pacienţi critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecţie să crească.

Totodată, nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activităţi sensibile: screeningul, izolarea pacienţilor, curăţenia/ dezinfecţia în funcţie de zona de risc, se arată în comunicatul Ministerului Sănătăţii.

Deşi există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianţa personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcţie de specificul unităţii sanitare şi axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie şi rezistenţă microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecţii nosocomiale din unitate.

"Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp şi se datorează în principal modului de organizare a unităţilor sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora şi lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-şi fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenţii medicali şi alţi membri ai echipelor medicale au reuşit să trateze cu succes majoritatea pacienţilor internaţi în spitalele pe care le deservesc", reiese din comunicatul Ministerului Sănătăţii.

28-12-2015
Tip
Stiri interne