Termen cautat
Tip stire
E.g., 09/20/2019
Data stire

Planeta psiho-medicamentelor


Autor: elena

Prea multe psiho-medicamente sunt prescrise pentru stari care ar putea fi combatute prin tratamente diferite. Acest lucru se intampla atat din cauza presiunilor venite din partea unor industrii farmaceutice care inventeaza in fiecare zi noi afectiuni, transformand in maladii tulburarile cele mai comune, cat si a nerabdarii celor care nu reusesc sa depaseasca greutatile vietii si cred ca le pot suporta mai usor inghitind o pilula. Astfel, se inghite pilula dupa pilula pentru anxietate, stare proasta de spirit, agitatie sau tristete. Circuitul este alimentat de o cercetare psihiatrica finantata in intregime de companii farmaceutice care, inevitabil, experimenteaza medicamente.

Psihiatrul britanic Peter Tyrer, o autoritate in domeniu, profesor de psihiatrie de comunitate la 'Imperial College di Londra si director al 'British Journal of Psychiatry', este de parere ca cercetarea ofera ''o viziune partiala a terapiilor disponibile pentru tulburari psihice, in timp ce este nevoie de studii independente, care sa evalueze medicamentele fara prejudecati si care sa ia in considerare si alte optiuni de tratament'', il citeaza revista italiana L'Espresso, care i-a luat un interviu.

Tyrer crede ca singura posibilitate pentru a normaliza mania globala a psiho-medicamentelor sta in cercetarea independenta, un subiect pe care il va aborda la 28 septembrie, la Verona, in Italia, cu prilejul unei conferinte privind informatia independenta asupra psiho-medicamentelor. Aceasta pentru a sfida industria farmaceutica pe doua fronturi: tendinta companiilor de a extinde piata transformand in patologii trasaturi de caracter precum timiditatea sau melancolia si o evaluare fara prejudecati a instrumentelor celor mai eficiente de infruntare a maladiilor grave precum depresia sau chiar schizofrenia. Care sa ia in calcul insa instrumentele nefarmacologice precum psihoterapia si interventia in social.

Profesorul britanic a precizat ca a publicat recent un studiu preliminar privind eficienta ''nidoterapiei'', o abordare care prevede adecvarea mediului la necesitatile pacientului, schimbarea lucrurilor care il inconjoara, a timpilor sai de viata, a modului de interactiune. Si nu viceversa. Daca viata genereaza dificultati, este mai bine sa se schimbe aspectele mai degraba decat sa se intervina farmacologic pentru a schimba creierul pacientilor. Este vorba de o medicina bazata pe pacient, nu pe adecvarea bolnavului la mediu, ci a mediului la cerintele celui care sufera. Un drum complex, care trebuie sa aiba clar in vedere ca a calma un pacient agitat nu inseamna a-l vindeca.

Cauza pentru care majoritatea studiilor de astazi privesc medicamentele este una economica. Fara sprijinul companiilor este dificil sa faci studii care pot costa si 500.000 de dolari. 95% din cercetarea farmacologica este finantata de industrii, a precizat Tyrer. In acest fel intervin insa conditionarile, adesea invizibile. Sectorul psiho-medicamentelor este deosebit de delicat, deoarece in psihiatrie diagnosticul nu este clar ca in medicina. Exista atat de multe medicamente in comert incat este greu sa intelegi care functioneaza cu adevarat si de aceea e nevoie de multa prudenta atunci cand apare pe piata un nou medicament, potrivit psihiatrului britanic.

Interesul principal al companiilor este acela de a extinde piata, transformand in patologii situatii pentru care nu este indicat un tratament farmacologic. Eventual bazandu-se pe un rationament care astazi este dominant chiar pe langa medici. Dar nu este asa, in opinia lui Tyrer. Daca un principiu activ, de exemplu, face persoanele mai putin introvertite acest lucru nu face din introvertire o maladie. In trecut, antipsihoticele erau definite tranchilizante majore si serveau in esenta la a calma. Astazi se incearca sa se transforme melancolia in depresie iar timiditatea in fobie sociala. Esre vorba de tulburari foarte raspandite.

Companiile farmaceutice sunt preocupate de bugetele lor si sunt foarte multumite sa afirme ca 5% din populatie sufera de fobie sociala. Dar este numai punctul lor de vedere, subliniaza Peter Tyrer.

Psihiatrul britanic a dat si exemple: senatorul republican Chuck Grassley din Iowa s-a angajat sa investigheze coruptia unor case farmaceutice si a dezvaluit numeroase inselaciuni. Un caz recent priveste un studiu privind tratamentul cu antidepresivul excitalopram aplicat pacientilor cu ictus si cu risc de depresie, publicat in revista ''Jama''. S-a descoperit ca autorul a tinut ascunse finantarile primite de la compania producatoare a medicamentului. Datele supraevaluau tratamentul farmacologic comparativ cu alte terapii.

Rareori se intampla sa se ia masuri impotriva acestor medici. Charles Nemeroff, care raspunde de departamentul de Psihiatrie de la Emory University a fost constrans sa-si dea demisia pentru ca nu a declarat finantarile primite de la compania producatoare a unui aparat pentru stimularea nervului vag ca tratament impotriva depresiei si pentru alte cercetari.

Companiile se straduiesc sa fructifice la maximum medicamentele inainte de scadenta licentei iar miza in joc este foarte mare. Isi pot permite sa plateasca despagubiri daca ceva nu merge bine. De exemplu, un medicament ca olanzapina, un antipsihotic de noua generatie, a provocat un puternic contencios si a fost in centrul unor actiuni in justitie pentru folosirea lui la pacienti in varsta la care creste riscul de accidente cerebro-vasculare sau pentru folosirea la bolnavi de dementa. Ea reprezinta insa o puternica sursa de venituri pentru compania producatoare in asteptarea scadentei licentei, in 2011.

In opinia psihiatrului britanic, companiile trebuie sa fie obligate sa publice datele de care dispun si atunci cand rezultatele sunt contrare asteptarilor. Faptul ca se fac publice doar studiile care au avut succes distorsioneaza evaluarile asupra medicamentelor. De asemenea, trebuie confruntate terapii diferite. Psihiatria de comunitate, de exemplu, a demonstrat in mare masura ca o abordare psihosociala poate avea aceeasi eficienta ca medicamentele.

17-07-2009
Tip
Stiri externe
Sursa
Agerpres