Termen cautat
Tip stire
E.g., 09/15/2019
Data stire

Populatia Romaniei a scazut cu aproape 1,7 milioane locuitori in ultimele doua decenii, afirma presedintele INS


Autor: elena

Populatia Romaniei a scazut cu aproape 1,7 milioane locuitori in ultimele doua decenii, ca urmare a modificarii comportamentului cuplurilor fata de reproducere, scaderii fertilitatii, dar si din cauza migratiei externe si cresterii mortalitatii, a afirmat, luni, la un seminar al Fondului ONU pentru Populatie, presedintele Institutului National de Statistica (INS), profesorul universitar Vergil Voineagu.

'Romania si majoritatea tarilor europene se confrunta azi cu un fenomen demografic ingrijorator, caracterizat prin reducerea natalitatii si imbatranirea populatiei. Lent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, a aparut varsta a IV-a, cu pondere mare si care este in continua crestere', a spus profesorul Voineagu.

Acesta a precizat ca, in Romania, numarul varstnicilor de 75 ani si peste s-a majorat de la 920.000 (in 1992) la 1,4 milioane, anul trecut.
In 2010, segmentul populatiei de 80 ani si peste (asa-numitii 'longevivi') a reprezentat 3% din totalul populatiei, in crestere fata de 1992, cand ponderea era de 1,9%. Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind de aproape doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

La nivel national, s-a remarcat o reducere a ponderii populatiei tinere (0-14 ani) - de la 22,7% in 1992 la 15,1% in 2010 -, iar in paralel a avut loc o crestere a ponderii varstnicilor (65 de ani si peste) - de la 11% in 1992 la 14,95 in 2010. De asemenea, in perioada mentionata, populatia adulta (15-64 ani) a crescut constant de la 66% la 70%.

Dintre cele 662.000 persoane care intre 1992 si 2010 s-au adaugat populatiei varstnice, peste 60% apartin grupei de 75 ani si peste.
Sub aspectul repartizarii teritoriale si geografice, potrivit datelor prezentate de presedintele INS, in judetele Buzau, Calarasi, Giurgiu si Teleorman ponderea populatiei varstnice este de peste 17%, in timp ce in judetele Brasov, Constanta, Iasi, Maramures, Satu Mare si Sibiu ponderile au fost sub 13%.

Cele mai 'imbatranite' sunt regiunile Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia, unde populatia varstnica are o pondere de 16,7% si, respectiv, 16,5%. La cealalta extrema se situeaza regiunea Nord-Vest cu doar 14% populatie varstnica.

Dupa cum a subliniat presedintele INS, fenomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural decat in cel urban. Aproape 19% din populatia urbana a depasit 65 de ani, iar dintre femei, cele varstnice reprezinta aproape 22%.

'Efectele pe care procesul de imbatranire demografica le are asupra vietii economice si sociale sunt evidentiate si de rapoartele de dependenta. Astfel, numarul persoanele de peste 65 ani care revin la o mie de adulti s-a majorat de la 166 (in 1992) la 213 (in 2010), generand o sarcina sociala sporita. Si indicele de imbatranire demografica a crescut de la 484 (in 1992) la 986 (in 2010)', a spus profesorul universitar Vergil Voineagu.

In legatura cu evolutia mortalitatii, presedintele INS a aratat ca 'de-a lungul intregii perioade, mortalitatea in randul barbatilor a fost mai mare decat a femeilor, diferentele accentuandu-se in ultimii ani.

Totodata, rata mortalitatii populatiei varstnice din mediul rural a depasit-o pe cea din urban'.
Principalele cauze ale unei mortalitati mai ridicate in mediul rural, conform aprecierii INS, sunt: accesul mai dificil la serviciile de ingrijire medicala, numarul redus si slaba dotare a unitatilor sanitare, gradul mai mare de imbatranire demografica.

In mediul urban, sanatatea populatiei varstnice este afectata de in special de poluare, alimentatie nesanatoasa, singuratate si stress.
Bolile aparatului cardio-vascular reprezinta principala cauza de deces la varstnici, chiar daca e in usor regres: 75,2% in 1992 si 71% in 2009.

A fost constatata si o reducere a deceselor datorate bolilor aparatului respirator, genito-urinar, precum si leziunilor traumatice. In schimb a crescut mortalitatea prin tumori si boli digestive.

In incheiere, presedintele INS a aratat ca, la orizontul anului 2030, populatia Romaniei va marca, probabil, o scadere pana la 19,2 milioane, iar peste alte doua decenii va ajunge la circa 16 milioane.

Numarul persoanele varstnice (peste 65 de ani) va creste de la 3,2 milioane in 2010 la peste 5,1 milioane in 2050, ponderea in totalul populatiei ridicandu-se de la 14,9% la 31,5%. Intr-un ritm alert va spori si ponderea celor de peste 80 ani - de la 4,4% in 2030 la 7,7% in 2050.

'Imbatranirea demografica trebuie sa conduca la noi modalitati de abordare in sistemul de sanatate si de asigurari sociale, fiind previzibila o crestere a solicitarilor pentru servicii psiho-geriatrice si de ingrijire institutionalizata', a mai spus presedintele INS.

Luni, Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA Romania), cu sprijinul Institutului National pentru Statistica (INS) si a Centrului de Cercetari Demografice 'Vladimir Trebici' al Academiei Romane, a organizat o dezbatere stiintifica pe teme demografice pentru a aduce in atentia societati romanesti tema imbatranirii populatiei, fenomen cu consecinte grave asupra perspectivelor dezvoltarii economice si sociale a tarii.

Invitatul special si moderatorul evenimentului a fost profesorul Joseph Troisi, autoritate internationala in domeniu, directorul prestigiosului Institut International al ONU pentru Imbatranire, directorul Centrului European pentru Gerontologie, coordonator al Centrului partener al OMS pentru Sanatate si Imbatranire.

Marti, UNFPA Romania si Subcomisia pentru Sanatate si Dezvoltare a Senatului organizeaza o reuniune cu tema 'Imbatranirea activa a populatiei: de la provocari la beneficii', cu participarea profesorului Joseph Troisi.

22-03-2011
Tip
Stiri interne
Sursa