Termen cautat
Tip stire
E.g., 12/14/2019
Data stire

RETROSPECTIVE 2013 - un an al reformelor, dar si al protestelor in Sanatate


Autor: elena

Anul 2013 a fost unul al reformelor in sanatate, Ministerul Sanatatii lansand in dezbatere publica mai multe proiecte de lege privind pachetul de baza, raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, dar si organizarea si finantarea rezidentiatului.

Totodata, un alt proiect pus in dezbatere publica este cel privind implementarea proiectului-pilot de crestere a veniturilor medicilor si echipei medicale din unitatile sanitare publice cu paturi si cel privind implementarea proiectului-pilot referitor la modificarea statutului spitalelor.

Tot acest an a fost marcat de nemultumirile personalului din sistem, atat sindicalistii de la Sanitas, cat si Colegiul Medicilor din Romania inaintand mai multe revendicari referitoare la salarizarea cadrelor medicale si la alocarea a 6% din PIB pentru Sanatate.

Printre realizarile MS din acest an se numara si plata arieratelor spitalelor, dar si cele catre farmacii in valoarea de aproximativ 3,2 miliarde lei.

In ceea ce priveste bugetul, Ministerul Sanatatii a primit pentru 2014 cu 2,5 miliarde de lei mai mult decat in 2013, ajungand la 7,8 miliarde de lei.

De asemenea, bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este anul viitor de 22,6 miliarde de lei, fata de 22,5 miliarde lei in 2013.

Nemultumiri in sanatate

Inca din 28 februarie Colegiul Medicilor din Romania (CMR) atragea atentia asupra problemelor cu care se confrunta corpul medical, intr-o scrisoare deschisa adresata premierului Victor Ponta, pe care il invita la Adunarea Generala a CMR din martie pentru a explica de ce doleantele medicilor nu pot fi rezolvate.

''Am solicitat prin Rezolutia Adunarii Generale a Colegiului Medicilor din Romania cresterea in cursul acestui an a salariilor rezidentilor, care, efectiv, nu pot supravietui dintr-un salariu de mai putin de 200 de euro'', arata Colegiul Medicilor.

Pentru prima data in acest an, pe 15 iunie, presedintele Colegiului, Vasile Astarastoae, spunea ca CMR ia in calcul posibile actiuni de protest.

"Deocamdata vom crea o asociatie a profesionistilor din sanatate si vom discuta sa declansam o serie de actiuni, plecand de la marsuri, demonstratii si pana la blocarea sistemului prin demisia personalului medical, pentru ca situatia actuala nu mai poate continua", preciza Astarastoae, intr-o conferinta de presa prilejuita de reuniunea, in Romania, a Consiliului European al Ordinelor Medicilor (CEOM).

In 20 iunie presedintele CMR anunta proteste ale medicilor incepand cu data de 1 iulie.

"Ne-a ajuns cutitul la os, nu se mai poate accepta actuala situatie, medicii sunt blamati, au salarii mici, se face justitie in direct la televizor, desi exista o prevedere in legea 95 potrivit careia Colegiul Medicilor trebuie sa fie informat pentru a incepe urmarirea in cazul unui medic", a sustinut Astarastoae.

In aceeasi zi secretarul de stat in Ministerul Sanatatii dr. Raed Arafat afirma, referindu-se la eventualele proteste ale medicilor, ca in ultima perioada au avut loc discutii pentru a gasi solutii viabile care sa duca la cresteri salariale in sistemul sanitar.

El a accentuat faptul ca sunt preocupari pentru cresterile salariale ale medicilor si a aratat ca exista doua grupuri de lucru, unul care discuta statutul spitalelor si posibilitatea de a le scoate din categoria institutiilor bugetare, si un al doilea grup, care dezbate problemele referitoare la salarizare.

Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti, Colegiul Farmacistilor din Romania, Colegiul Psihologilor din Romania, Ordinul Asistentilor, Sindicatul Sanitas, Camera Federativa a Medicilor din Romania au constituit in 18 iulie Coalitia Profesionistilor din Sanatate.

Membrii coalitiei solicitau rectificarea pozitiva a bugetului pentru sanatate, dublarea de la 1 septembrie a veniturilor rezidentilor, o lege speciala a salarizarii care, in esenta, sa prevada o baza, la care sa se aplice apoi criterii de performanta.

Potrivit lui Astarastoae, salarizarea de baza ar trebui sa se ridice la trei salarii medii pe economie. El a completat ca Guvernul trebuie sa gaseasca 20 de milioane de euro pentru cresterea salariilor celor 16.000 de rezidenti, conditie care nu este negociabila.

Alte cerinte se refera la cresterea procentului din PIB alocat sanatatii, in cei trei ani pana la sfarsitul mandatului actualei guvernari dorindu-se sa ajunga la 6%, si la statutul spitalelor care nu ar trebui sa fie ONG sau SRL, ci de utilitate publica.

Prof. dr. Vasile Astarastoae a subliniat ca, daca nu exista disponibilitate pentru a rezolva aceste probleme, in luna septembrie vor incepe actiuni de protest pe plan local - pichetari ale sediilor prefecturilor, consiliilor judetene -, apoi in plan central - pichetari la Ministerul Sanatatii, Ministerul de Finante, Guvern.

Daca nu se vor rezolva problemele se va trece la actiuni greviste, CMR fiind dispus sa mearga pana la a le propune medicilor sa demisioneze.

Ulterior, presedintele CMR a anuntat ca medicii vor declansa o greva generala in luna noiembrie, daca revendicarile cerute de Coalitia profesionistilor din sistemul de sanatate nu vor fi luate in considerare.

Primele proteste

La jumatatea lunii septembrie Coalitia Profesionistilor din Sanatate a desfasurat primele proteste in fata Ministerelor Sanatatii si Finantelor.
Ministrul Eugen Nicolaescu afirma pe 18 septembrie ca problemele nu se rezolva in strada, ci pe calea dialogului.

Intrebat daca se vor dubla salariile rezidentilor, ministrul a spus ca acest lucru nu se va putea face in acest an, dar s-ar putea gasi o modalitate pentru a fi marite cu anumite procente. El ii invita pe data de 19 septembrie pe reprezentantii Coalitiei Profesionistilor din Sanatate la discutii cu privire la revendicarile prezentate de acestia.

La intalnirea de pe 22 septembrie au fost, de asemenea, invitati sa participe reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii, precum si ai ministrului delegat pentru Buget si ministrului delegat pentru Dialog Social.

Vasile Astarastoae declara in 22 septembrie ca protestele anuntate pentru luna septembrie vor continua si vor fi organizate pichetari in fata Ministerului Finantelor si Ministerului Sanatatii.

El a tinut sa precizeze ca protestele nu sunt indreptate impotriva cuiva, ci sunt in favoarea constructiei unui sistem de sanatate care sa fie performant.

In 22 septembrie Eugen Nicolaescu sustinea ca a identificat impreuna cu reprezentantii Coalitiei Profesionistilor din Sanatate mai multe solutii pentru a rezolva unele dintre revendicarile angajatilor din sistem.

Potrivit acestuia, principala problema care nu poate fi rezolvata imediat este cea privind alocarea a 6% din PIB acestui domeniu, despre care Nicolaescu a sustinut ca va creste gradual pana in anul 2016 conform programului de guvernare.

Pe 10 octombrie ministrul Sanatatii si reprezentantii CMR au cazut de acord asupra proiectului pilot privind statutul spitalelor si cresterea veniturilor medicilor si personalului medical, precum si asupra proiectului referitor la raspunderea civila a personalului medical (malpraxis).

In 14 octombrie Sanitas preciza ca 200.000 de profesionisti din Sanatate au declansat greva japoneza pe termen nelimitat, actiune care va fi urmata, la inceputul lunii noiembrie, de declansarea grevei de avertisment si apoi a grevei generale.

In 15 octombrie Eugen Nicolaescu afirma ca veniturile rezidentilor ar putea fi suplimentate cu o serie de burse acordate de MEN. Pe data de 23 octombrie, Eugen Nicolaescu declara, dupa intalnirea cu reprezentantii Coalitiei Profesionistilor din Sanatate, ca veniturile medicilor rezidenti vor putea creste in urma revizuirii grilei de salarizare unitare, precum si prin acordarea de burse.

Referindu-se la salarizarea intregului personal medical, Nicolaescu a spus ca de principiu a cazut de acord cu reprezentantii Coalitiei ca se va merge pe Legea salarizarii unitare, dar dupa evaluarea modului in care aceasta poate fi aplicata.

Pe 2 noiembrie cateva mii de medici si studenti la Medicina din Bucuresti si din tara s-au adunat in Piata Victoriei din Capitala, pentru a participa la un Mars al Tacerii in vederea unei mai bune finantari a sistemului sanitar.

Printre revendicarile membrilor Coalitiei Profesionistilor din Sistemul de Sanatate se numara: alocarea pentru sanatate a 6% din PIB pana in 2016; dublarea salariilor medicilor rezidenti; o legislatie care sa protejeze independenta profesionistilor.

De asemenea, se cerea autonomia spitalelor, apararea demnitatii si renuntarea la denigrarea profesionistilor de catre autoritati; o lege a salarizarii specifica sistemului de sanatate.

Pe 14 noiembrie Sanitas anunta ca peste 130.000 de salariati din sistemul sanitar vor participa la greva de avertisment si la greva generala care vor fi organizate, pe 25, respectiv 28 noiembrie.

In 27 noiembrie ministrul Sanatatii afirma ca a fost semnat Contractul colectiv de munca la nivel de sector, ''cel mai important document care institutionalizeaza relatiile in cadrul sectorului sanitar''.

Tot in aceeasi zi Guvernul a aprobat mai multe masuri solicitate de sindicatele din Sanatate. Astfel, s-a aprobat o nota prin care Executivul este de acord cu un amendament privind plata 100% a orelor lucrate de personalul din domeniul sanitar in zilele libere din punctul de vedere legal.

De asemenea, s-a agreat un memorandum privind deblocarea a 1.124 de posturi in domeniul sanitar, urmand ca acestea sa fie ocupate prin concurs.

Drept urmare Federatia Sanitas a anuntat amanarea grevei generale care fusese anuntata pe 28 noiembrie si suspendarea conflictului.

Pachetul de baza de servicii medicale

Pe 6 martie Eugen Nicolaescu a afirmat ca Pachetul de baza de servicii medicale este conturat.

In 12 martie ministrul Sanatatii anunta desfiintarea directiilor de sanatate publica judetene si a caselor judetene de asigurari. Nicolaescu a sustinut ca directiile de sanatate publica judetene consuma 10% din fondurile de administrare ale Ministerului Sanatatii, iar casele de asigurari de sanatate judetene "mananca", potrivit legii bugetului, 3% din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.

Prin reorganizarea Directiilor de Sanatate Publica se vor realiza opt autoritati de sanatate regionale, cu personalitate juridica, a declarat Nicolaescu, in 16 martie. El estima prin reorganizarile de la nivelul ministerului, al DSP-urilor si al caselor judetene de sanatate ca se vor reduce aproximativ 3.000 - 4000 de posturi.

Tot in aceeasi zi Ministerul Sanatatii propunea infiintarea Agentiei Nationale de Programe de Sanatate (ANPS) in proiectul de Ordonanta de Urgenta privind restructurarea organizatorica a unor componente din sistemul de sanatate, publicat pe site-ul sau.

De asemenea, Ministerul Sanatatii propunea ca Sistemul national de transfuzie sanguina sa aiba in structura sa un institut national, sapte centre regionale si 34 de centre judetene, iar Sistemul national de medicina legala sa cuprinda Institutul National de Medicina Legala ''Mina Minovici'' si cinci institute regionale de medicina legala.

Pe 21 martie Eugen Nicolaescu anunta ca sistemul de coplata intra in vigoare la 1 aprilie odata cu contractul-cadru privind sistemul de asigurari sociale de sanatate. Coplata, potrivit ministrului, are o valoare minima de 5 lei si o valoare maxima de 10 lei si se percepe o singura data, la externare.


Proiectul de lege privind malpraxisul

Noul proiect al Legii malpraxisului a fost pus in dezbatere publica pe data de 20 iunie. Acesta avea in vedere stabilirea unei proceduri obligatorii de solutionare amiabila cu asiguratorul ce va fi anterioara demersurilor juridice.

Ca noutate - procedura se desfasoara intre cadrul medical, pacient si asigurator. Pacientul nu va plati nimic in cursul procedurii, eliminandu-se taxa pe care acesta trebuia sa o plateasca pentru experti.

Plata expertului se va face de catre asiguratori si va fi creat un corp de experti. Astfel, va exista un expert medical din specialitatea relevanta pentru cazul vizat.
Noul proiect de lege mai prevedea o limitare in timp a procedurii amiabile la sase luni. Daca in acest interval de timp cele doua parti nu cad la o intelegere, se ajunge in justitie.

Proiect privind salarizarea medicilor
In 31 iulie Eugen Nicolaescu afirma ca medicul va trebui sa opteze intre sectorul public si cel privat, potrivit proiectului de lege privind salarizarea medicilor.

Conform proiectului-pilot, medicii care aleg sa ramana la stat vor putea lucra si in zona de privat a spitalului dupa cele sapte ore de norma intreaga prestate la public. Din suma primita in privat 60% ii revine medicului, 30% pune la dispozitia echipei cu care lucreaza si 10% revine spitalului, a explicat oficialul.

Activitatea privata in spitalul public va fi acordata in proportie de 20%, iar pacientii din aceasta zona vor plati fie din asigurarea privata, fie din buzunar.

Ministrul Sanatatii a mai spus ca proiectul de lege are in vedere venituri mai bune pentru medici, in scopul micsorarii exodului acestora si reconsiderarii lor in societate din punctul de vedere al statutului pecuniar.


Statutul spitalelor

Un alt proiect de lege prezentat de ministru a fost cel privind statutul spitalelor, Eugen Nicolaescu aratand ca acesta va fi schimbat din cel de institutie publica in cel de entitate de utilitate publica, asigurand o autonomie mai mare bugetului si managerului care il gestioneaza, pentru a se putea aplica masuri manageriale corecte, eficiente.

In baza proiectului legislativ, spitalele au fost impartite in spitale de interes national, unde sunt incluse spitalele regionale de urgenta, cele judetene de urgenta, institutele si unitatile sanitare de interes local, cu spitalele municipale si orasenesti, care se pot organiza in asociatii sau fundatii.

Pe 23 august Ministerul Sanatatii punea in dezbatere publica, pana pe 22 septembrie, proiectul de hotarare de guvern privind infiintarea serviciilor regionale de ambulanta. Proiectul prevedea infiintarea Serviciului Regional de Ambulanta Nord-Vest, Serviciului Regional de Ambulanta Centru, Serviciului Regional de Ambulanta Vest, Serviciului Regional de Ambulanta Sud-Vest, Serviciului de Ambulanta Sud, Serviciului de Ambulanta Sud-Est, Serviciului de Ambulanta Nord-Est.

In subordinea serviciilor regionale de ambulanta vor functiona serviciile judetene de ambulanta, fara personalitate juridica, ce vor activa in spatiile fostelor Servicii Judetene de Ambulanta, statiile de ambulanta fara personalitate juridica in care, la data prezentei hotarari, isi desfasoara activitatea actualele statii ale Serviciilor judetene de ambulanta, substatiile de ambulanta, fara personalitate juridica, in care isi desfasoara activitatea actualele substatii ale Serviciilor judetene de ambulanta.

Reprezentantul MS afirma in 23 septembrie ca spitalele ar putea functiona ca regii autonome, societati comerciale sau ONG-uri.

"Schimbam statutul spitalului si devine o entitate responsabila. In conformitate cu legislatia romaneasca, un spital public poate sa fie regie autonoma, societate comerciala sau organizatie neguvernamentala. Spitalul, sub oricare dintre cele trei forme se va organiza, ramane proprietate publica a statului, in speta a Ministerului Sanatatii sau a consiliului local, depinde unde este situat acel spital. O institutie publica nu poate sa contracteze imprumuturi bancare si nu poate sa emita obligatiuni. O entitate economica de care discutam poate sa faca aceste lucru. Deci, creste posibilitatea prin care un spital se poate dezvolta, se poate moderniza. Spitalul public nu isi va pierde utilitatea publica", a explicat Nicolaescu.

Ministrul Sanatatii a subliniat ca spitalele ar trebui sa functioneze pe principii economice.

La 1 octombrie reprezentantul MS sustinea ca pachetul de legi privind reforma in sistemul de sanatate si pachetul privind serviciile medicale de baza puse in dezbatere publica de Ministerul Sanatatii sunt perfectibile.

Una dintre modificarile Legii 95 privind reforma in sanatate, a precizat ministrul Sanatatii, se refera la Centrele de Primiri Urgente ale spitalelor, care vor intra in coordonarea Unitatilor de Primiri Urgente.

De asemenea, propunerile mai vizeaza obligativitatea existentei defibrilatoarelor in zonele aglomerate, dezvoltarea centrelor de permanenta si intarirea rolului medicilor de familie.

De asemenea, este prevazuta gruparea tuturor programelor de sanatate intr-o singura structura a Ministerului Sanatatii, care se va numi Compania Nationala de Sanatate, precum si reorganizarea ministerului si a structurilor sale, inclusiv din teritoriu, prin descentralizarea catre administratia locala.

In ceea ce priveste medicamentele, Ministerul Sanatatii propune ca Agentia Nationala a Medicamentului sa preia intreaga activitatea a medicamentelor, de la punerea acestora pe piata pana in farmacii si la achizitia de catre pacient.

Referindu-se la statutul spitalelor, ministrul a spus ca proiectul pus in dezbatere publica prevede 12 spitale pilot la nivel national la care evaluarea urmeaza sa se faca prima data la sase luni, iar a doua oara la noua luni, iar toate concluziile sa duca la posibila corectare a legii, astfel incat statutul sa fie generalizat in 2015 in toate spitalele publice din Romania.


Consiliu Onorific

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, aproba in 29 aprilie prin ordin componenta Consiliului Onorific, care va functiona in calitate de organism consultativ si de pregatire a celor mai importante decizii in domeniul sistemului sanitar din Romania.

Consiliul Onorific va fi consultat de ministru la definirea si adoptarea strategiei nationale din domeniul sanatatii, a politicilor publice si a directiilor de reforma, precum si a principalelor reglementari care vizeaza sistemul sanitar romanesc.

Acesta este format din 13 personalitati recunoscute ale lumii medicale carora li s-a atribuit calitatea de consilieri onorifici ai ministrului Sanatatii.

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, anunta in 29 mai ca a gasit o solutie privind reluarea activitatii Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant de la Targu Mures, aceasta urmand sa fie discutata cu specialistii si apoi sa fie supusa atentiei Guvernului.

Nicolaescu anunta cu acelasi prilej ca din iarna se va gasi vaccin antigripal produs la Institutul Cantacuzino.

Premierul Victor Ponta il propunea in 13 iunie in functia de sef al CNAS pe Cristian Busoi in locul lui Doru Badescu, care demisionase, iar in data de 18 iunie Busoi a fost instalat oficial la sefia Casei Nationale.

Guvernul a adoptat, pe 26 iunie, in sedinta, hotararea privind infiintarea Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si Transplant Targu Mures.

Ministrul Sanatatii l-a revocat din functie in data de 1 august pe managerul Institutului Cantacuzino Radu Iordachel in urma constatarii de deficiente in conducerea institutiei.

Pe 22 octombrie Aurelia Gratiela Draghici a fost numita director interimar al Institutului Cantacuzino printr-un ordin de ministru.


Pe 26 septembrie ministrul Sanatatii anunta ca Institutul National de Hematologie va fi reorganizat, iar Institutul de Sanatate Publica va fi restructurat.

Eugen Nicolaescu a mai spus ca vor fi transferate competente de la Directia Farmaceutica a Ministerului Sanatatii catre Agentia Nationala a Medicamentului, care se va ocupa de autorizarea farmaciilor, control si inspectie in ceea ce priveste medicamentele.

In data de 10 noiembrie managerul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Cluj si managerul Spitalului Comunal Vidra si-au dat demisia, in timp ce managerul Spitalului de Urgenta Sf. Pantelimon Focsani a fost demis ca urmare a inregistrarii de arierate timp de trei luni consecutive la aceste unitati sanitare.

Potrivit MS, in urma analizelor si evaluarilor trimestriale ale managerilor unitatilor sanitare cu paturi din subordinea MS, s-a constatat ca cinci dintre acestia au inregistrat arierate, timp de trei luni consecutiv: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj, Spitalul CFR Constanta, Spitalul Clinic CF Iasi, Spitalul de Urgenta Sf. Pantelimon Focsani si Spitalul Comunal Vidra.

24-12-2013
Tip
Stiri interne