Termen cautat
Tip stire
E.g., 10/14/2019
Data stire

STRAIN, IUBESC ROMANIA/ Raed Arafat: Romania este tara unde sunt acasa


Autor: elena

A conceput si introdus in Romania un sistem inovator de interventii in situatii de urgenta, dat astazi ca exemplu in alte tari si utilizat ca studiu de caz de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Toate acestea pornind la drum cu o masina cumparata la mana a doua echipata cu girofaruri, pentru ca in prezent sa pregateasca interventii ale paramedicilor ce vor cobori in zone greu accesibile pe cabluri, din elicopter.

Daca Siria este locul in care s-a nascut, Romania a devenit tara adoptiva pe care a ales-o, constient, cu bune si cu rele, si pe care o iubeste dintr-un motiv simplu: pentru ca merita!

Raed Arafat, caci despre el este vorba, s-a nascut pe 24 mai 1964 in Damasc, capitala Siriei, dar a copilarit in orasul Nablus, din nordul Cisiordaniei.

Acolo, impreuna cu alti colegi de clasa, a infiintat o echipa de prim ajutor, un prim semn al viitoarei sale pasiuni pentru medicina de urgenta. In anul 1981, la doar 16 ani, a emigrat in Romania pentru a studia medicina.

Dupa un an pregatitor petrecut la Pitesti, a urmat Facultatea de medicina, la Cluj-Napoca.

"La Cluj pot spune ca am petrecut vremuri foarte frumoase si o perioada de studentie foarte frumoasa", rememoreaza anii tineretii Raed Arafat, care adauga: "Stiam foarte putin despre Romania cand am ajuns aici. Stiam ca este o tara comunista si ca vreau sa studiez medicina, iar aici se poate face foarte bine pregatire in acest domeniu. Pot sa spun ca primul an a fost foarte dificil, adica era exact anul in care au inceput masurile de economie, cu taiatul curentului la ora 10,00 seara si fara apa dupa o anumita ora, asa ca nu pot sa spun ca a fost foarte usor pentru mine, dar, vrand sa fac medicina, am mers mai departe. Cand am mers la Cluj-Napoca, dupa anul pregatitor din Pitesti, pot sa spun ca pentru mine noul oras a fost total altceva. Masurile nu erau atat de dure, cum erau la Pitesti".

Daca ar fi sa credem in destin, putem spune ca soarta este cea care a ales ca Raed Arafat sa ramana in Romania.

Mai intai, absolvirea facultatii s-a petrecut chiar in 1989, in momentul caderii regimului comunist, iar mai apoi viza pentru studii postuniversitare in Franta a intarziat din cauza acelorasi evenimente din 1989, motiv pentru care tanarul doctor a ratat sansa de a pleca in Hexagon, ramanand astfel la Targu Mures, unde a sadit samanta actualului SMURD.

"Au fost niste conjuncturi. Unu - faptul ca s-a schimbat regimul, pentru ca eu altfel nu as fi ramas, doi - faptul ca am vrut sa fac un anumit lucru si acesta este medicina de urgenta si am avut doua locuri in doua universitati din Franta si nu am reusit sa obtin viza in perioada in care erau si schimbarile din Romania si era mai greu sa obtii viza pentru pasaportul iordanian pe care il aveam, motiv pentru care am pierdut locurile. Atunci am ales sa raman sa fac rezidentiatul in Romania, pe terapie intensiva. Daca nu am reusit sa ma duc sa fac ce imi place afara am zis: hai sa incerc sa fac ceva, sa schimbam ceva aici. Mai apoi mi-a fost imposibil sa ma mai gandesc sa plec, pentru ca odata inceput un astfel de proiect, care vezi cum creste zi de zi, luna de luna si an de an, nu poti sa il parasesti si sa pleci. Pot sa spun ca pasiunea pentru acest domeniu si faptul ca am putut impreuna cu multi colegi, cu o echipa foarte mare, sa schimbam ceva a fost pentru mine un determinant major ca sa raman in Romania", spune medicul, care detine, in prezent, functia de secretar de stat in Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

In opinia sa, SMURD a insemnat pentru Romania un salt major in calitatea sistemului de urgenta, ce a demonstrat ca se poate face performanta si in sistemul public.

"Nu a fost de la inceput ideea de a implementa SMURD, ci a fost ideea de a schimba ceva in sistemul de urgenta. Incet-incet, mecanismul cel mai potrivit a inceput sa apara, alaturi de solutiile si combinatia cu pompierii, pentru a face un sistem integrat si dispecerate integrate. Acestea toate au venit construind sistemul la Targu Mures, dupa care copiat si in alte judete, cum ar fi Bihor, Sibiu sau Cluj, care initial refuzase, dar apoi l-a luat inapoi. Pentru Romania SMURD a insemnat un salt major in calitatea sistemului de urgenta, ce a atras dupa el, ca si concept, si alte componente ale sistemului de urgenta. Din punct de vedere calitativ, a demonstrat ca se poate si in sistemul public sa ai ceva performant. Exact invers fata de ideea pe care multa lume o are: ca daca este ceva al statului inseamna ca este prost si nu merge. SMURD, de cand a pornit ca un echipaj voluntar, a avut tot timpul tentativa, a fost sa fie in sanul sectorului public, a fost preluat de grupul de pompieri militari din Mures, ce l-a adoptat ca si concept, iar din 1991 am inceput sa il dezvoltam impreuna si in colaborare cu cei din sistemul de sanatate. SMURD a inceput sa demonstreze ca statul este in stare sa faca ceva, daca cei care construiesc acel ceva vor sa il faca fara anumite interese personale, de fapt pentru interesul public si cel comun. In secunda in care pui interesul public in fata si construiesti, cei care lucreaza in domeniu sunt interesati ca aceste lucru sa reuseasca si statul poate sa faca ceva frumos, iar SMURD este unul dintre aceste exemple", crede Raed Arafat.

Implementarea unui nou sistem de interventie in situatii de urgenta s-a lovit insa de numeroase piedici de-a lungul timpului, incepand cu reticenta populatiei si continuand cu aspecte legislative, toate rezolvate insa in primul rand prin determinarea si perseverenta celui care a pus bazele SMURD in Romania.

"Populatia era la inceput deranjata de sirene. Asta cel putin in primele zile cand am inceput sa activam in Mures cu masina cu girofar, cu sirene foarte puternice. Atunci nu era ceva obisnuit in Romania. Pe timpul lui Ceausescu, daca puneai sirena pe ambulante, trebuia sa dai explicatii de ce ai introdus panica in populatie. Nu aveai voie sa folosesti o sirena decat foarte rar. A trebuit sa treaca un timp pentru ca populatia sa isi schimbe optica, dar foarte repede aceasta viziune s-a schimbat radical, pentru ca oamenii au inceput sa vada rezultatele, au inceput sa auda: l-au salvat pe vecinul, vecinul era in stop cardiac si s-a intors acasa viu. Am avut rezistenta la mentalitatile din interiorul sistemului, mai ales din interiorul sistemului medical. Au fost mentalitati care erau total impotriva, dar pompierii au jucat un rol major in raspandirea ideii, alaturi de multi alti colegi medici si autoritati locale. Inainte, la un accident, politistul trebuia sa opreasca prima masina, care este obligata sa ia accidentatul la spital. A durat un timp sa ne luptam cu aceasta mentalitate si sa convingem politistii sa nu mai opreasca masinile pentru a duce bolnavul la spital, ci sa astepte sa ajungem, pentru ca vom veni sigur. Pana atunci, lumea nu era sigura ca va ajunge o ambulanta. Foarte repede omul uita de unde s-a pornit. Noi am pornit intr-o tara care nu avea deloc echipamente de descarcerare. La accidente se taiau masinile intr-un mod improvizat, iar pentru a scoate victimele se legau masinile de doua tractoare, sa traga din ambele parti pentru a putea scoate victimele. In acelasi timp, am pornit de la un sistem in care majoritatea ambulantelor nu aveau nici echipamentele de baza de urgenta. SMURD-ul a facut o schimbare majora din acest punct de vedere si, daca ne comparam unde suntem in sectorul de urgenta - nu numai cu SMURD, ci in tot sectorul: prespital, UPU - cu tari vecine, care nu au parcurs anumite etape de modificare in sistemul lor, o sa vedem ca am mers mult inaintea lor si am devenit exemplu pentru ei. Vin si se uita, vin si vorbesc si spun ca in Romania totusi ceva s-a schimbat", afirma Arafat.

Acesta crede ca succesul SMURD a fost determinat in primul rand de sprijinul constant din partea guvernantilor, indiferent de culoarea lor politica.

"Nu trebuie sa uitam ca la un moment a trebuit sa fie o decizie de la un nivel inalt. Am inceput in Targu-Mures in primii ani si ne-am luptat pe plan local. La un moment dat, a trebuit sa se faca o modificare radicala, ca sa poti sa faci ca sistemul sa devina functional la nivel national. O prima tentativa de modificare legislativa s-a introdus in legea pompierilor prin 1996, daca nu gresesc, care a fost o tentativa de legalizare a modului de lucru cu pompierii. Dupa care, in 2006, a aparut Legea 95, cu un capitol special pentru urgenta, pe care, indiferent cine il citeste sau cine il vede, inclusiv colegii nostri din multe tari, spun ca este un capitol legislativ complet, care include toate aspectele sectorului de asistenta medicala de urgenta. Dorinta de a extinde sistemul a venit cu sprijin politic si financiar continuu, prin prezenta unei continuitati trans-guvernamentale, unde mai multe guverne au acceptat ca acest domeniu trebuie sa fie dezvoltat si nu oprit si regandit de fiecare data cand se schimba un guvern sau un ministru sau altcineva. Acesta a fost secretul ce a permis ca acest sistem sa se consolideze. Ca mod de dezvoltare a acestui sector, Romania ramane pentru multi un exemplu si chiar un studiu de caz care a fost folosit de OMS in anumite publicatii si in alte organisme, referindu-se la Romania ca la un exemplu pozitiv in acest domeniu. (...) Mai avem mult de pregatit pentru interventia la calamitati si dezastre pe anumite tipuri de riscuri. Inca mai avem mult pe partea de instruire de personal, si aici este o lupta majora, pentru ca noi trebuie sa schimbam conceptul de pregatire si de formare a personalului, mai ales in domeniu medical. In medicina de urgenta chiar am reusit sa facem niste modificari care nu au fost acceptate in alte domenii in medicina si cred ca inca mai avem mult de facut in acest domeniu pentru a imbunatati calitatea. SMURD si sistemul de urgenta din Romania inca mai au nevoie de extindere si de ameliorare la nivel prespitalicesc si la nivel de unitati de primiri urgenta. Locul pe care il ocup eu ma obliga sa am in vedere si partea situatiilor de urgenta - pompieri, ISU, aviatie. Au nevoie si ele de sprijin consistent, pentru a face fata la absolut toate riscurile cu care ne confruntam si cu IGSU suntem chiar acum in lucru pe o planificare foarte serioasa pentru viitor a modului in care vom schimba anumite aspecte legislative si a modului in care continuam sa dotam acest inspectorat, pentru ca nu este numai partea medicala, este si partea situatiilor de urgenta de la interventia la incendii, la inundatii, la toate aspectele care necesita expertiza tehnica in salvare de vieti si bineinteles o dotare adecvata. Acolo cred ca trebuie sa aplicam ce am aplicat pe sectorul medical de urgenta", sustine Raed Arafat.

Planurile sale nu se opresc insa aici, pentru perioada 2015 - 2020 fiind in analiza doua - trei puncte de salvare aeriana pentru zonele montane, ce se vor alatura celor noua baze aeriene actuale dotate cu elicoptere si celor doua avioane.

De asemenea, s-a demarat un program de pregatire cu sistemul de salvare aeriana din Elvetia - REGA si deja exista cateva echipe pregatite pentru a cobori cu troliu de la elicopter in zonele in care acesta nu poate ateriza, precum cele montane sau cele de padure. Nu in ultimul rand, se va pune mai mare accent pe sistemul de telemedicina.

"Telemedicina este una dintre caracteristicile noastre ca sistem. Ca implementare, ca sistem, a fost facut bine, din pacate, inca nu este folosita la maxima sa capacitate. Mai avem reticente in sistem ale unor oameni care nu vor sa ceara sfaturi altuia - este asta o problema de care trebuie sa scapam. Exista mentalitatea ca daca ceri ajutorul altuia esti mai slab pregatit, dar nu este adevarat. A cere ajutorul altuia inseamna ca esti o persoana puternica care isi stie competentele si unde trebuie sa ceara ajutorul altuia. Cred ca sistemul de telemedicina va trebui sa sparga aceste temeri si aceste obiceiuri de a nu cere ajutorul sau sfatul altuia, pentru ca o sa ne vada ca suntem mai putin pregatiti. Nu este adevarat. Sistemul a evoluat bine, inca il dezvoltam mai departe, acolo unde este folosit bine a salvat vieti. In Bucuresti numai SMURD si Ambulanta Bucuresti folosesc sistemul de telemedicina prespitalicesc. Au fost facute in jur la 15.000 - 17.000 de transmisii pe an. Este o cifra imensa. Am primit si sprijin din partea companiilor de telefonie, din partea Vodafone, unde am intrat pe componenta video in telemedicina. Deja sunt in jur la 180 de ambulante SMURD care au capacitatea de transmitere video", mentioneaza Raed Arafat.

Eforturile de a implementa SMURD la nivel national i-au aratat lui Arafat ca "in Romania totusi se poate si exista oameni cu care poti lucra si poti face" si ca se poate explica si celor de peste hotare ca in tara noastra sunt multe aspecte pozitive.

"Lumea, de fiecare data cand vine, ramane socata ca Romania nu este o tara, cum au auzit, in care nimic nu merge. Vad ca este o tara foarte frumoasa, care merita vizitata si pot sa va spun ca stiu foarte multi dintre cei care au venit la noi, in relatie cu activitatea noastra, si s-au intors in timpul lor liber numai ca sa petreaca timp liber in tara, sa viziteze manastiri sau sa mearga la munte. Eu pot sa vorbesc destul de detasat despre ce vad si cert este ca parerile strainilor despre Romania pot fi schimbate prin mai multe modalitati, inclusiv prin a colabora si a lucra serios cu ei", crede Arafat.

De fapt, pentru medicul de cetatenie romana si origine siriana, Romania este tara care l-a adoptat fara rezerve, tara in care simte ca este acasa si pe care o iubeste asa cum este, cu bune si cu rele.

"Romania este tara mea, unde stau, unde sunt acasa, unde ma simt foarte bine si unde fac tot posibilul, cu cat pot eu, sa contribui sa fie bine si pentru altii. Este tara pe care am ales-o si aici este diferenta: una este tara in care te nasti - pe aceea nu o alegi si traiesti in ea ca si copil si ramane si aceasta tara ta, niciodata nu poti sa negi originile si sa negi de unde vii, dar in acelasi timp mai este si tara adoptiva, pe care ai ales-o. Pentru mine, Romania este tara mea, pe care am ales-o si atunci am ales-o cu bune, cu rele, cu tot si am acceptat sa spun ca Romania este tara mea. Iubesc Romania pentru ca merita!".

01-10-2014
Tip
Stiri externe