Termen cautat
Tip stire
E.g., 12/15/2019
Data stire

TOP STIINTA Principalele noutati din domeniu anuntate in luna mai


Autor: elena

Cunoaşterea ştiinţifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de ştiri ajung informaţii cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers şi spaţiul cosmic, despre Pământ şi biosferă, despre istorie şi arheologie, despre mediu etc.

Prezentăm o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii mai.

Istorie şi Arheologie

O echipă de specialişti chinezi a deschis un nou şantier arheologic la începutul lunii mai în apropiere de oraşul Xian, de unde a fost scoasă la lumină renumita armată cu soldaţi din teracotă din Mausoleul împăratului Qin Shihuangdis.

Arheologii speră să descopere atât figurine cu 'trăsături străine', cât şi noi tipuri de arme faţă de cele găsite deja în acest uriaş mormânt datând, aproximativ, din anul 210 î.Hr. În acest loc s-ar putea afla până la 1.400 de statuete de soldaţi şi arcaşi, precum şi 90 de care cu cai, estimează arheologul Yuan Zhongyi, fostul director al muzeului soldaţilor de teracotă.

În a doua jumătate a lunii mai a fost publicat un studiu care ajunge la concluzia că primele unelte create de hominizi ar putea avea o vechime mult mai mare decât se credea până acum.

Astfel, obiectele din piatră descoperite în Kenya, în apropiere de lacul Turkana, au aproximativ 3,3 milioane de ani, fiind cu aproximativ 700.000 de ani anterioare unor unelte descoperite în Etiopia, care erau considerate a fi cele mai vechi.

Obiectele descoperite în Kenya - ciocane, nicovale, cuţite şi pile din piatră - dovedesc faptul că hominizii din zona Lomekwi aveau un mai mare control al mişcărilor mâinii şi o capacitate cognitivă apropiată de a strămoşilor omului.

Tot spre sfârşitul lunii mai au fost publicate şi rezultatele unui nou studiu privind domesticirea câinilor. Datele genetice obţinute din analiza unui fragment de os de lup vechi de 35.000 de ani, descoperit în permafrostul siberian, indică faptul că domesticirea canidelor s-ar fi produs mai devreme decât s-a crezut, acum 27.000 până la 40.000 de ani.

Studiile anterioare, bazate pe informaţii genetice prelevate de la lupii şi câinii din prezent, estimau perioada de domesticire între acum 11.000 şi 16.000 de ani - în funcţie de rapiditatea cu care s-au impus mutaţii în genomul canidelor.

Fizică

Ciocnirile dintre protoni din cadrul celui mai mare şi mai puternic accelerator de particule din lume Large Hadron Collider (LHC) de lângă Geneva, au fost reluate progresiv, la începutul lunii mai, după o oprire de doi ani în care acceleratorul a fost modernizat.

Complexul LHC include un tunel sub forma de inel în lungime de 27 de kilometri în care miliarde de protoni se ciocnesc cu o o viteză apropiată de viteza luminii. Imediat după ciocnire, particulele se rup în elemente constituente mai mici.

Una dintre particulele care pot fi generate la aceste energii înalte este bosonul Higgs, o particulă fundamentală care a fost prezisă teoretic încă din anul 1964, însă existenţa sa a fost dovedită ştiinţific abia în urmă cu trei ani.

După aproape trei decenii de aşteptare, cercetătorii care lucrează cu cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), de la CERN, au anunţat la jumătatea lunii mai observarea unui fenomen extrem de rar care confirmă aşa-numitul Model Standard din fizică.

Fenomenul observat este descompunerea unui mezon B neutru într-o pereche de muoni cu sarcină electrică opusă - "verii" mai grei ai electronilor. Mezonii B neutri sunt compuşi instabili formaţi din două tipuri de quarcuri ce sunt unite prin forţa nucleară tare.

Descompunerea acestor mezoni în muoni este prevăzută de Modelul Standard, dar oamenii de ştiinţă caută dovezi experimentale care să susţină această predicţie încă din anii '80 ai secolului trecut.

Unul dintre motivele pentru care obţinerea acestor dovezi a fost atât de dificilă ţine de faptul că mezonii B neutri se produc doar în condiţii extreme - în acceleratoare de particule. Un alt motiv este legat de faptul că tranziţia lor în muoni tinde să se producă cu o frecvenţă de doar patru ori la fiecare 1 miliard de descompuneri.

În a doua jumătate a lunii mai cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), aparţinând CERN, a stabilit un nou record de energie în cadrul unor teste după operaţiunile de modernizare şi creştere a capacităţii care au durat doi ani.

Protonii s-au ciocnit în LHC cu o energie record de 13 TeV (teraelectronvolţi). Recordul precedent înregistrat de LHC a fost de 8 TeV şi datează din 2012.

Medicină

O simplă analiză de sânge poate detecta în proporţie de 86 % cancerul ovarian cu o mai mare precizie decât orice diagnostic actual, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii mai.

Cancerul ovarian poate fi mortal în cazul în care este detectat în fază avansată, astfel încât studiul elaborat de University College London ar presupune un avans important în diagnosticarea anticipată a acestei boli şi în lupta împotriva sa.

Studiul realizat de University College London se bazează pe analizarea nivelurilor unei proteine - CA125 - prezentă în sânge, având în vedere că aceasta creşte în cazul pacientelor care suferă de cancer ovarian.

Europa va trebui să facă faţă unei veritabile epidemii de obezitate până în 2030, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în previziunile sale anunţate la începutul lunii mai. Potrivit unui studiu realizat la comanda biroului regional european al OMS de la Copenhaga, aproape toată populaţia irlandeză adultă va fi supraponderală sau obeză până în 2030.

Astfel, 89% dintre bărbaţii irlandezi "ar urma sa fie" supraponderali până în 2030, dintre care 48% obezi, faţă de 74%, respectiv, 26% în 2010. În rândul femeilor irlandeze, proporţia celor supraponderale va creşte de la 57% în 2010 la 85% (dintre care 57% obeze) în 2030.

Previziunile sunt, de asemenea, destul de alarmante şi pentru Marea Britanie, cu 33% dintre femei obeze în 2030, faţă de 26% în 2010 şi cu 36% dintre bărbaţi faţă de 26% în 2010. Grecia, Spania, Suedia şi Republica Cehă vor înregistra la rândul lor creşteri semnificative ale numărului de adulţi obezi.

In Grecia, spre exemplu, proporţia de bărbaţi şi de femei care vor suferi de obezitate ar urma să se dubleze, de la 20% în 2010 la circa 40% în 2030, în timp ce în Spania, proporţia de bărbaţi obezi ar urma să crească de la 19% la 36% în aceeaşi perioadă.

O familie de celule ale sistemului imunitar, celulele mieloide, joacă rolul de "cal troian" şi ajută la propagarea rapidă în organism a virusului HIV, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii mai.

Descoperirea poate ajuta la dezvoltarea unor noi medicamente antiretrovirale mai eficiente decât cele utilizate în prezent, care nu blochează această cale de dispersare a virusului SIDA.

Conform noului studiu, celulele mieloide prind virusul HIV şi, în loc să demareze reacţia imunitară adecvată contra acestuia, îl concentrează în cantităţi mari şi îl transmit integral principalei sale ţinte, limfocitele T-CD4.

28-05-2015
Tip
Stiri interne