Termen cautat

Modul de actiune al drogurilor de club


Autor: george
Categorii
Imagini

Drogurile de club reprezinta compusi farmaceutici heterogeni cu actiune psihoactiva, consumati in general de catre tineri si adolescenti in cluburi, discoteci sau concerte. In aceasta categorie intra GHB (gama-hidroxibutirat), Rohypnol, ketamina (MDMA) sau metamfetaminele. De asemenea, aceste droguri sunt cunoscute si sub denumirea de "drogurile violului", deoarece sunt foarte frecvent folosite in cazurile de abuz sexual, pentru "domolirea" victimei.

Clasificarea drogurilor de club si actiunea acestora asupra organismului
Drogurile de club pot fi procurate in general in baruri, cluburi, discoteci sau concerte, majoritatea celor care le utilizeaza fiind de cele mai multe ori atrasi de costurile mici, precum si de mirajul unei nopti lipsite de dezinhibitii.

1. GHB (gama-hidroxiburirat sau Xyrem)
GHB este un antidepresiv care actioneaza asupra sistemului nervos central, aprobat in anul 2002 pentru tratarea narcolepsiei. Cu toate acestea, aprobarea a atras de la sine restrictii severe, specialistii avertizand ca GHB-ul trebuie folosit exclusiv pentru tratarea acestei conditii medicale. Deasemenea GHB actioneaza asemenea unui metabolit al neurotransmitatorului GABA (acid gama-aminobutiric), ceea ce inseamna ca GHB poate fi regasit la nivelul creierului, insa in concentratii mult mai mici. Administrat in doze mari, acest drog poate sa duca la manifestari precum somn profund, coma sau chiar moartea.

2. Rohypnol (flunitrazepam)
Rohypnolul face parte si familia benzoadepinelor, alaturi de Vallium si Xanax, insa in unele tari (precum SUA) folosirea acestuia in scopuri medicale este strict interzisa. Acest drog actioneaza asupra receptorului GABAA, si poate duce la manifestari precum amnezie anterograda (caz in care persoanele care au consumat Rohypnol nu isi vor aminti nimic din perioada cat s-au aflat sub influenta acestuia).

3. Ketamina
Ketamina este un anestezic disociativ, utilizat cu precadere in practica veterinara, avand capacitatea de a distorsiona modul de percepere al imaginilor si sunetelor, actionand asupra unui tip de receptor glutamat (receptorul NMDA). In functie de doza in care este administrat, acest drog poate produce simptoame precum probleme de atentie, de a invata sau de memorie, stari asemanatoare visului, sau chiar delir si amenzie. Mai mult decat atat specialistii sustin ca simptomatologia dependentei de ketamina este foarte mult asemanatoare celei date de cocaina, avand manifestari precum cresterea tensiunii arteriale, sau chiar probleme respiratorii ce pot fi fatale.

Unul dintre lucrurile care face ca drogurile de club sa fie atat de periculoase este faptul ca pana in prezent practica medicala nu a putut descoperi o serie de teste pentru depistarea prezentei acestora in organism. Astfel, singurul indiciu raman manifestarile date de fiecare drog in parte. Mai mult decat atat, ca in cazul oricarei alte substante care creeaza dependenta, si drogurile de club duc la aparitia unei perioade de sevraj, care insa poate fi mai scurta in functie de gradul de dependenta al pacientului (de ex. in cazul Rohypnolului este necesara o perioada de 3-5 zile de detoxifiere in regim de spitalizare). De asemenea, specialistii avertizeaza in privinta combinarii acestor droguri cu alte forme de medicatie saualcool, fapt ce poate avea rezultate grave si uneori ireversibile precum comasau chiar moartea.

Bibliografie

http://www.nida.nih.gov/Infofacts/clubdrugs.html